Știri sociale

„Prea mulţi copii sunt plasaţi în instituţii rezidenţiale. Este nevoie ca guvernele să investească în servicii noi de susţinere socială a familiilor, prin alocare de resurse în bugetul pentru protecţia copilului, a spus consultantul regional UNICEF pentru Europa Centrală şi de Est şi Comunitatea Statelor Independente, Jean-Claude Legrand.

Declaraţia a fost făcută în cadrul Conferinţei internaţionale „Reforma sistemului de îngrijire a Copilului – Angajament, Parteneriat, Acţiune”, desfăşurată la Chişinău în perioada 24-26 noiembrie. Conferinţa a întrunit reprezentanţi ai guvernelor din 5 ţări - Armenia, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina – şi a adoptat decizii privind întreprinderea de acţiuni de lungă durată pentru a dezvolta servicii comunitare şi a reduce din gradul de solicitare a instituţiilor rezidenţiale, transmite Info-Prim Neo.

„Pentru toate ţările prevenirea separării copiilor de părinţi trebuie să devină o prioritate. În acest sens, este necesară dezvoltarea unui spectru larg de servicii sociale care să permită identificarea precoce a problemelor în familii, astfel încât să se găsească soluţii pentru a preveni destrămarea familiilor”, a afirmat Valentina Buliga, ministrul moldovean al muncii, protecţiei sociale şi a familiei.

Potrivit datelor oferite de ministrul muncii, din cele două milioane de copii care sunt în îngrijire instituţională în întreaga lume, mai mult de 800 mii vin din Europa Centrală şi de Est şi din Comunitatea Statelor Independente. În 2008, aproximativ 210 mii de copii din cele cinci ţări întrunite la conferinţă locuiau în diferite instituţii de îngrijire alternativă, din ei mai mult de 110 mii au fost crescuţi în instituţii rezidenţiale. Sărăcia, migraţia şi dizabilităţile sunt factorii care împing familiile să-şi abandineze copii.

 

Info-Prim Neo

 

Comitetul contra torturii al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) recomandă R. Moldova să treacă la fapte, atunci când vorbeşte despre ameliorarea lucrurilor privind supunerea torturii şi tratamentelor inumane, transmite Info-Prim Neo.

Recomandările au fost făcute urmare a dezbaterilor din cadrul celei de-a 43-a sesiuni a Comitetului contra torturii al ONU, unde a fost audiată situaţia în domeniu în R. Moldova în perioada anilor 2003-2009. Experţii au examinat un raport al autorităţilor R. Moldova, iar rapoarte de alternativă au prezentat organizaţiile specializate pentru promovarea drepturilor omului. Este vorba despre Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CreDO), Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM), Centrul Naţional al Romilor (CNR) şi Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”.

„Comitetul contra torturii a remarcat atitudinea constructivă şi responsabilă a delegaţiei Moldovei, a regretat unele incoerenţe, ne-a îndemnat să trecem la fapte”, a spus Sergiu Ostaf, directorul executiv al CreDO în cadrul unei conferinţe la Agenţia de presă „Info-Prim Neo”, luni, 30 noiembrie.

Referindu-se la principalele recomandări ale comitetului ONU, Sergiu Ostaf a remarcat constatarea ONU cu privire la condiţiile de detenţie a persoanelor, dificultatea accesului la avocat şi la medic al acestora, calitatea anchetei, cercetarea conform legii a colaboratorilor care aplică tortura, dar şi oferirea compensaţiilor de către stat victimelor torturii.

Ion Guzun, jurist la IDOM, a specificat că îngrijorarea comitetului ONU ţine şi de funcţionarea sistemului judecătoresc, în special, în urma evenimentelor din aprilie, astfel încât urmează să se ţină cont de principiile de bază ale ONU cu privire la independenţa justiţiei. „După părerea mea, această observaţie este foarte dură”, a subliniat juristul.

Ion Guzun a mai vorbit şi despre disproporţionalitatea numărului de dosare penale, specificate în raportul autorităţilor şi cel al reprezentanţilor societăţii civile. „În urma evenimentelor din aprilie doar peste 30 de dosare au fost înaintate în instanţa de judecată. IDOM deţine o bază de date precum că peste 700 de cazuri sunt documentate”, a mai spus juristul.

Nicoale Rădiţă, preşedintele CNR, a spus că o altă recomandare pentru stat indică asupra necesităţii de a oferi acces în locurile de detenţie a membrilor Mecanismului naţional de prevenire a torturii, existent în R. Moldova.

Reprezentanţii societăţii civile au mai spus că în cadrul discuţiilor cu reprezentanţii Comitetului ONU, experţii au menţionat că sunt decepţionaţi de regresele înregistrate în R. Moldova, în pofida stabilităţii politice şi a creşterii anuale a PIB-ului în perioada anilor 2003-2009.

Comitetul contra torturii al ONU va face o reevaluare a situaţiei în R. Moldova la acest capitol în luna noiembrie a anului 2010, iar în 2011 R. Moldova va fi supusă unei evaluări generale la capitolul drepturilor omului.

• sergiu ostaf despre recomandarile comitetului contra torturii al onu.mp3 (551 KB)
• ion guzun despre independenta justitiei.mp3 (383 KB)
• nicolae radita despre accesul mecanismului national de prevenire a torturii in locurile de detentie.mp3 (436 KB)

Info-Prim Neo

„Participarea societăţii civile la lucrările Comisiei pentru elucidarea evenimentelor din aprilie este efemeră. Membrii societăţii civile nu au un statut clar în comisia de profil”, spune Sergiu Ostaf, directorul executiv al Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO). Luni, 30 noiembrie, organizaţiile neguvernamentale din R. Moldova au făcut publică poziţia într-o scrisoare, transmite Info-Prim Neo.

Organizaţiile semnatare a scrisorii au elaborat 7 principii de care trebuie să se conducă membrii comisiei date, principiul prioritar fiind stabilirea adevărului.

Totodată, reprezentanţii societăţii civile se declară nemulţumiţi că atât fosta guvernare, cât şi actuala, au vorbit despre importanţa participării reale a societăţii civile în elucidarea cauzelor care au generat violenţele din luna aprilie curent, însă la modul practic nu au respectat promisiunile.

Sergiu Ostaf spune că a fost invitat la una din şedinţele comisiei să prezinte informaţii pentru că au monitorizat diverse cazuri din acea perioadă, dar este de părere că participarea societăţii civile este declarativă. „Noi putem prezenta informaţii, dar nu avem suficiente drepturi pentru a pune întrebări, pentru a participa la discuţii. Eu aş spune că uneori reprezentanţii societăţii civile au o legitimitate mai mare decât actorii politici care au fost printre evenimentele respective şi uneori au poziţii părtinitoare”, explică Sergiu Ostaf.

Întrebat care este poziţia societăţii civile, atunci când comisia de profil s-a împărţit în două tabere şi fiecare dintre ele insistă să fie anchetate consecinţele sau premisele acţiunilor de protest, Sergiu Ostaf a spus că este important să fie anchetate întrunirile publice din 6 şi 7 aprilie şi cele ulterioare, dar şi acţiunile poliţiei în asigurarea ordinii publice.

„Este important să analizăm şi cum au funcţionat instituţiile democratice în R. Moldova, cum a acţionat mass-media publică şi cea privată, cum au acţionat partidele politice, în ce măsură exponenţii acestora poartă o responsabilitate publică pentru acţiunile sale – au încercat ei să negocieze, să calmeze spiritele negative sau au contribuit la aprofundarea dificultăţilor?”, a mai opinat directorul executiv al CReDO.

 

Info-Prim Neo