Știri sociale

Reprezentanţi ai Ligii Studenţilor Basarabeni din România a participat în perioada 21-28 decembrie la tabăra de iarnă din staţiunea Călimăneşti-Căciulata sub înaltul patronaj al Ministerului Tineretului şi Sportului din Republica Moldova. De asemenea, participanţii au avut prilejul să viziteze multe obiective turistice precum castrul roman Auretelia, mănăstirile Cozia, Turnu, Ostrov etc – adevărate mărturii a romanităţii şi continuităţii etnice a românilor de pretutindeni.

Organizatorii evenimentului au reuşit să adune la un loc reprezentanţi ai asociaţiilor de tineret de pe ambele maluri ale Prutului. Cu acest prilej studenţii basarabeni au întâlnit mai mulţi ONG-işti (TDV (Tineri pentru Dreptul la Viaţă) Bălţi, Asociaţia „Motivaţie”, CCCT pentru persoanele cu disabilităţi, Hospice „Angelus”, Asociaţia „Caroma Nord”, Centrul „Speranţa”, Asociaţia „Progresus” Anenii Noi, Centrul de Resurse „Tineri şi Liberi”) din Moldova precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor de tineret din cele patru partide AIE. Shimbul de experienţă, jocurile distractive, excursiile organizate şi multe alte activităţi au stat la baza creerii de noi legături dintre noi, românii basrabeni din România şi cei de acasă, în vederea unor colaborări ulterioare.

Nicu Ţîbrigan
LSB Bucureşti

http://basarabenicraiova.wordpress.com

Comisia de selectare a membrilor Consiliului de Presă din Republica Moldova, întrunită recent în şedinţă, a făcut totalurile concursului deschis şi a ales componenţa Consiliului de Presă. Pentru poziţia de membru în Consiliul de Presă din Republica Moldova au candidat 11 reprezentanţi ai mediului jurnalistic (propuşi de către redacţii ale publicaţiilor/agenţiilor, portalurilor, organizaţii profesionale ale jurnaliştilor şi alte asociaţii obşteşti de media) şi 10 reprezentanţi ai consumatorilor de produse mass-media (propuşi de către grupuri de cititori, asociaţii obşteşti din alte domenii, inclusiv organizaţii sindicale, patronale, religioase, formaţiuni politice etc.).

După totalizarea punctajului acumulat de fiecare candidat conform criteriilor de selectare anunţate public, au fost aleşi cei nouă membri ai Consiliului de Presă, inclusiv patru membri care reprezintă mediul jurnalistic (dintre care doi reprezentanţi ai publicaţiilor regionale, inclusiv unul – din autonomia teritorial-administrativă Gagauz Yeri) şi cinci membri care reprezintă mediul consumatorilor de produse mass-media.

Iată componenţă nominală a Consiliului de Presă din Republica Moldova:

Membri ai Consiliului de Presă, reprezentanţi ai mediului jurnalistic:

1. Ludmila Andronic – redactor-şef al revistei economice „Business Class”, lector la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării din cadrul Universităţii de Stat;

2. Dmitrii Kalak – redactor-şef adjunct al ziarului naţional „Ekonomiceskoe obozrenie/Logos-press”;

3. Oleg Hitalschi – redactor-şef al ziarului local „SP” (Bălţi), doctor în filologie;

4. Liubov Casîm – redactor-şef al ziarului local din UTA Gagauz Yeri „Express/Aiin-Aciîk”.

Membri ai Consiliului de Presă, reprezentanţi ai consumatorilor de produse mass-media:

1. Daniela Terzi-Barbăroşie – directoare executivă a Centrului „Parteneriat pentru Dezvoltare”;

2. Georgeta Stepanov – conferenţiară universitară la catedra de Jurnalism, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării din cadrul Universităţii de Stat;

3. Ion Manole – preşedinte al Asociaţiei „Promo-LEX”;

4. Loretta Handrabura – viceministră a Educaţiei, doctor în ştiinţe umanistice, conferenţiară universitară la Catedra Literatura Română şi Comparată a Universităţii Pedagogice de Stat “Ion Creangă”;

5. Ana Curcudel – fostă jurnalistă, recomandată de un grup de asociaţii obşteşti.

Membrii Consiliului de Presă sunt aleşi pentru o perioadă de doi ani.

Prima şedinţă a Consiliului de Presă din Republica Moldova va avea vineri, 22 ianuarie 2010.

*Consiliul de Presă din R. Moldova a fost fondat la 1 octombrie 2009 de către 6 asociaţii (instituţii) obşteşti: Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent, Comitetul pentru Libertatea Presei, Uniunea Jurnaliştilor din Moldova, Centrul de Resurse al Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Drepturile Omului din Moldova „CREDO” şi Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”.

Consiliul de Presă este o structură independentă în raport cu administraţia publică, mediul politic, mediul de afaceri, alte grupuri de interese, care contribuie la responsabilizarea mass-media faţă de consumatorii de media, prin soluţionarea amiabilă a litigiilor dintre publicaţii şi cititori, promovarea jurnalismului de calitate, respectării principiilor deontologice jurnalistice de către publicaţii, agenţii de ştiri sau portaluri informaţionale. Alte informaţii pot fi găsite pe site-ul www.consiliuldepresa.md

Din componenţa Comisie de selectare a membrilor Consiliului de Presă au făcut parte cinci persoane, inclusiv doi reprezentanţi ai Consiliului Naţional al ONG-urilor, şi câte un reprezentant al fondatorilor Consiliului, al Centrului pentru Drepturile Omului şi al Comisiei parlamentare permanente pentru cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media.

Proiectul „Consiliul de Presă în R. Moldova” a fost implementat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul Fundaţiei Eurasia, Reprezentanţa în Moldova, din sursele Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţionala (USAID) şi ale Ministerului Afacerilor Externe al Olandei.

Asociaţia Presei Independente (API)

„Pentru a sigura accesul locuitorilor satelor din stânga Nistrului, aflate sub jurisdicţia Chişinăului, la loturile lor de pământ de peste traseul Dubăsari – Tiraspol, autorităţile R. Moldova trebuie să găsească altă soluţie decât încheierea contractelor între oameni şi separatişti”, a declarat pentru Info-Prim Neo directorul executiv al Asociaţiei „Promo-LEX”, juristul Alexandru Postică.

Potrivit lui, acceptând aceste contracte, prin care administraţia ilegală de la Tiraspol arendează unor cetăţeni moldoveni nişte loturi de pământ din R. Moldova, autorităţile constituţionle recunosc că aceste terenuri nu le aparţin.

„Noi cerem de la ei permisiunea să arăm pământul nostru. Aceste contracte sunt absurde. Ele nu au efect juridic”, a subliniat Postică, adăugând că autorităţile moldoveneşti trebuie să promoveze alte strategii de soluţionare a problemei ţăranilor din Dubăsari. „În primăvara anului 2010, aceştia ar putea să aibă iarăşi dificultăţi, deoarece nu se lucrează în vederea rezolvării problemei”, a spus el.

Prin intermediul „Promo-LEX”, 1800 de ţărani din Dubăsari s-au adresat la CEDO. Ei cer recunoaşterea violării dreptului la proprietate.

Anterior, preşedintele raionului Dubăsari, Grigore Policinschi, a declarat pentru Info-Prim Neo că nici organismele internaţionale nu au nici o posibilitate să intervină şi să impună regimul separatist să respecte normele juridice sau chiar morale, în relaţiile cu cetăţenii R. Moldova, inclusiv în domeniul proprietăţii private, susţine.

El a declarat că liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov, a decis să nu mai fie semnate contracte privind accesul oamenilor la loturile lor de pământ situate după traseul Dubăsari - Tiraspol. Potrivit lui Policinschi, Smirnov a indicat ca perioada stipulată în contractele vechi, expirate la 1 decembrie 2009, să fie prelungită cu un an, dar fără a se semna alte contracte.

www.info-prim.md