Știri sociale

Banca Națională a Moldovei (BNM) și Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) și-au manifestat deschiderea și dorința de participa în cadrul Platformei Naționale pentru Achiziții Publice, în vederea promovării reformei sistemului de achiziții publice. Echipa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale IDIS „Viitorul”, care implementează proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” împreună cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (PTF), a avut întrevederi cu reprezentanții celor două instituții în vederea consolidării și coordonării eforturilor de cooperare.

Din partea BNM au participat la întrevedere: Olga Pisarenco, șefa Direcției achiziții și management contracte, și Ludmila Ionițel, jurisconsult principal, din cadrul Direcţiei Achiziţii şi Management din cadrul instituției. ASD a fost reprezentată la întâlnire de către directorul adjunct Serghei Galușca, Petru Zolotcov, șef al serviciului evidență, achiziții de teren, Sergiu Godiac, șef al serviciului drumuri, și Natalia Țurcan, șefa Serviciului Achiziții Publice.

Carolina Ungureanu, vicedirectoare IDIS „Viitorul”, a vorbit despre proiectul „Consolidarea integrității achizițiilor publice”, în cadrul căreia se dorește instituirea Platformei Național pentru Achizițiile Publice” (PNAP). Carolina Ungureanu a menționat că misiunea platformei este îmbunătățirea eficienței, transparenței și integrității sistemului național de achiziții publice prin abordarea problemelor din sistem, identificarea soluțiilor de ordin legal, tehnic sau procedural, precum și propunerea acestora pentru a fi integrate în politicile din sector de către decidenți.

De asemenea, a menționat că scopul PNAP este să creeze un mecanism permanent de comunicare și dialog cu mai multe părți interesate, pentru toți actorii din sistemul național de achiziții, inclusiv societatea civilă. Membrii Patformei vor aborda subiecte prioritare ale domeniului, vor adopta poziții comune în legătură cu problemele și provocările sistemului de achiziții publice, dar și vor formula recomandări în vederea depășirii lor.

Anterior, IDIS „Viitorul” a semnat un Acord de cooperare cu Ministerul Finanțelor și cu Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor. La fel, a avut întrevederi, în scopul cooperării, și cu conducerea Agenției Achiziții Publice (AAP), Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC), cu administrația Centrului pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS), cu cea a Camerei de Comerț și Industrie din Republica Moldova (CCIRM), dar și a Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM).

---------------------

Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul, în parteneriat cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Fondul de Parteneriat pentru Transparenţă (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.

• Primul PROGRAM DE STAGIERE
• a Specialiștilor în lucru cu tinerii
• „TagYouthWorker”

      A.O. „Centrul de Instruire și Dezvoltare Personală ANIMA” în parteneriat cu Centrul de Resurse pentru Adolescenți și Tineret din cadrul DÎTS Bălți, cu suportul financiar al Agenției Naționale pentru Tineret prin intermediul Programului de Granturi 2023 pentru organizațiile de tineret implementează proiectul  „TagYouthWorker”.

TagYouthWorker este primul program național de stagiere a specialiștilor în lucru cu tinerii din Centrele de tineret în prestarea serviciilor de tineret de calitate în bază de program structurat.

Programul a luat start în luna septembrie și implică direct 10 lucrători de tineret, dintre care 5 pe poziție de stagiari și 5 pe poziție de mentori. Luna octombrie și noiembrie, este platforma deschisă în care stagiarii își desfășoară activitatea practică online și offline în Centrele de tineret gazdă împreună cu mentorii.

Stagiarii au mers pentru 4 zile în activitate practică la mentori, unde au avut parte de prezentarea Centrului de tineret Gazdă, a serviciului la care se stagiază, aspectele practice și teoretice în lucru cu tinerii și structura unei sesiuni din cadrul programului de tineret. Stagiarii au avut oportunitatea să se implice drept participanți la sesiunile practice a serviciilor de tineret livrate de mentori, să elaboreze alături de mentori sesiuni asemănătoare și să le livreze cu suportul mentorilor.

Ziua a patra de stagiere offline, s-a încununat pentru stagiara Ana Paladi cu partea practică dar și cu un interviu pentru portalul de știri online Nord News. Drept rezultat al programului de stagiere, aceștia vor implementa programul practic în Centrul de tineret în care își fac activitatea profesională. Astfel, în noiembrie cca 100 tineri din țară, vor fi primii beneficiari ai programului de abilitare a specialiștilor în lucru cu tinerii, implicați în serviciile de tineret.

Stagiara Ana Paladi din Fălești, a menționat că acest program de stagiere ia oferit platformă de schimb de experiență și preluarea celor mai bune practici în domeniul de tineret de la un lucrător/mentor cu experiență, cu renume și poziție în serviciile de tineret. Astfel, fiecare specialist în lucru cu tinerii, nou angajat în domeniu îi este recomandabil să parcurgă pașii de stagiere și abilitare în serviciile de tineret direct de la sursă, de la lucrătorii cu experiență și poziție.

La 1 ianuarie 2022, conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, numărul persoanelor recunoscute cu dizabilității în Republica Moldova a constituit 168,0 mii persoane, inclusiv 10,6 mii copii cu vârsta de 0-17 ani. Persoanele cu dizabilității reprezintă 6,5% din populația totală a ţării cu reședință obișnuită. 157,4 mii sunt adulți.

În acest context, Alianța INFONET şi-a propus să evalueze modul în care acest grup impunător de femei şi bărbaţi își vor putea exercita dreptul la vot în 5 noiembrie 2023 şi măsura în care perspectiva acestora este pe agenda concurenților electorali. Astfel, a fost elaborat un raport de monitorizare a Alegerilor Locale Generale din 5 noiembrie 2023 din perspectiva incluziunii alegătorilor persoane cu dizabilități.

Astăzi prezentăm rezultatele preliminare ale acestei evaluări.

Principalele constatări:

Platformele electorale ale concurenților

Programele electorale ale 11 din 28 de candidaţi la funcția de primar general al municipiului Chişinău nu sunt disponibile în mediul online. În lipsa acestora, alegătorul este privat de posibilitatea de a se informa privind viziunea şi angajamentele candidaților. Absența platformelor  electorale ale candidaţilor face imposibilă analiza acestora din perspectiva incluziunii persoanelor cu dizabilității. Totodată, alimentează prezumpţia că acest grup de alegători a fost trecut cu vederea de concurenții electorali vizați.

Din cele 17 platforme disponibile în mediul online, o bună parte ignoră persoanele cu dizabilității. Astfel, şapte candidaţi operează în programele electorale cu termeni şi abordări generale precum „toţi oamenii”, „transport public modern, eficient, sustenabil”, „infrastructură şi servicii moderne”, limitându-se la criterii de nediscriminare precum „etnia”, „credinţa” sau „genul” persoanelor. Aceste abordări îmguste neglijează barierele cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi în diverse sfere ale vieţii.

Din cei 10 candidaţi care au inclus dizabilitatea în platformele electorale, unii operează cu terminologie greşită faţă de persoanele cu dizabilităţi. Astfel, în două programe sunt menționate angajamente faţă de „persoane cu posibilități limitate” sau „persoane cu necesități speciale”. Această percepţie împiedică înțelegea faptului că persoanele cu dizabilității sunt egale în demnitate, drepturi şi oportunităţi, autorităţile publice având obligația de a elimina barierele de atitudine şi de mediu care nu permit participarea lor deplină şi efectivă în societate în condiții de egalitate cu ceilalți.

Alţi şase candidaţi au inclus într-o manieră incipientă preocupările persoanelor cu dizabilităţi în programele electorale. Astfel, concurenţii în cauză recunosc că oraşul deocamdată nu este suficient de prietenos cu persoanele cu dizabilităţi. Aceşti candidaţi includ angajamente primare de creare a unor spaţii fără bariere, de atenuare a dificultatilor cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi severe, dotare a transportului cu pante de acces, amenajare a staţiilor după principiul de design universal.

Doar două platforme electorale reflectă o înţelegere intermediară a dizabilităţii. Acestea au abordat mai profund dezideratul de a realiza drepturile persoanelor cu dizabilităţii în condiţii de egalitate cu ceilalţi. În afară de angajamente în sfera protecţiei sociale şi a accesibilizării infrastructurii, aceste programe au inclus măsuri de facilitare a participării persoanelor cu dizabilităţi în procesul decizional local, avansare a accesului la educaţie, servicii de îngrijire a sănătăţii, precum şi eforturi de împuternicire economică. Totuşi, aceste platforme nu sunt suficient de sensibile la diversitatea persoanelor cu dizabilități, respectiv nu au prevăzut măsuri complexe de abilitare.

Dezbateri la posturile TV naționale

Au fost analizate, în mod aleatoriu, nouă dezbateri electorale, realizate de posturile TV Moldova 1, Jurnal TV, TV8 și PRO TV. În cadrul dezbaterilor, concurenții electorali nu s-au referit la drepturile persoanelor cu dizabilități, accesibilitate. Astfel, termenul „persoanele cu dizabilități” nu se regăseşte în discursul concurenților. De asemenea, acest subiect lipseşte în agenda moderatorilor la dezbateri. Au fost discutate pe larg alte subiecte: corupția, ambuteiajele, capacitatea de administrare, planul urbanistic general, transport public, fondul funciar etc.

Accesibilitatea informației pentru persoanele cu dizabilităţi senzoriale

Accesul la informație pentru persoanele cu deficienţă de auz a fost limitat. Doar două din patru posturi TV monitorizate au oferit dezbateri cu traducere în limbajul mimico-gestual. Totuşi, ambele posturi au ignorat decizia Consiliului Audiovizualului nr. 284 din 2.09.2022. Astfel, redarea imaginii feței și mâinilor interpretului nu a fost în mărime de cel puțin 1/3 din ecran, aşa cum prevede norma legală.

Accesibilitatea paginilor web

Persoanele cu deficienţe de vedere au avut acces insuficient la informațiile plasate pe paginile web ale partidelor politice. Din cei 37 concurenți electorali care s-au înscris în cursa electorală doar 19  concurenți electorali au o pagină web activă. Nici o pagină web nu are integrat meniu de accesibilitate pentru persoanele slab văzătoare. Galeriile de fotografii nu conțin descrierea imaginii prezentate. Unele site-uri au butoanele neetichetate, fapt care îngreunează navigarea utilizatorului.

În acest context, recomandarea ar fi ca dezvoltatorii să includă obligatoriu în pachetul lor de servicii în elaborarea site-urilor nivelul standard AA de accesibilitate, care include utilități, atât pentru slab văzători, cât și nevăzători.

Demersuri de acces la informații de interes public

A fost formulat și expediat un demers pe adresele partidelor politice înscrise în scrutinul electoral. Am solicitat informaţii privind (i) numărul de membri, inclusiv persoane cu dizabilităţi şi candidaţi din rândul acestora, (ii) aspecte privind resursele financiare pentru campanie şi utilizarea lor pentru accesibilizarea informaţiilor, (iii) eforturi de agitaţie electorală întreprinse cu persoanele cu dizabilități, inclusiv în instituţii rezidenţiale.

Au parvenit doar două răspunsuri la demers. Acest indicator este unul îngrijorător deoarece denotă mari probleme de transparență, percepție și includerea dimensiunii de dizabilitate în activitatea de partid.

Accesibilitatea infrastructurală a clădirilor

Accesibilitatea secţiilor de votare rămâne o problemă majoră nesoluționată pe agenda autorităților publice locale. Spre exemplu, o evaluare repetată a accesibilității infrastructurale a 19 secții de votare din raionul Florești nu atestă nici o schimbare pozitivă, comparativ cu auditul general realizat la nivel național în anul 2022. Accesibilitatea reprezintă o precondiție fundamentală pentru exercitarea altor drepturi în diferite domenii ale vieții persoanelor cu dizabilități, respectiv este o obligație imediată şi necondiţionată a autorităţilor publice.

Participarea persoanelor cu dizabilități în scrutinul electoral

Conform datelor colectate la nivel naţional, la Alegerile Locale Generale din 5 noiembrie  2023 candidează 28 persoane cu dizabilități din 13 unităţi teritorial administrative. Profilul lor este următorul:  3 din mediul urban și 25 din mediul rural, 8 candidați la funcția de primar și 18 la funcția de consilier local, 2 la funcția de consilier raional,  2 la funcția de consilier municipal, 3 candidați independenți și 25 pe liste de partid. Suplimentar, conform datelor furnizate de un partid politic, pe listele sale candidează la funcția de primar 1 persoană și la funcția de consilier - 30 persoane cu dizabilități. Comisia Electorală Centrală nu deține date dezagregate în acest domeniu.

Observarea alegerilor de către persoanele cu dizabilităţi

Persoanele cu dizabilități se angajează progresiv în monitorizarea alegerilor. Asociația Obștească Eternitate din Obreja Veche (raionul Fălești) conduce o misiune de observare a alegerilor prin prisma incluziunii dimensiunii de dizabilitate în raioanele Fălești, Glodeni și Edineț, la care participă 15 persoane cu dizabilități (10 femei și 5 bărbați; 6 sunt din mediu urban și 9 din mediu rural). Efortul acestora a fost posibil graţie suportului oferit de Fundaţia Est-Europeană din resursele Suediei.

Materiale în formate accesibile

Comisia Electorală Centrală este singura autoritate de stat care a elaborat și difuzat materiale video cu traducere în limbajul mimico-gestual (LMG). Nici un concurent electoral nu a elaborat şi difuzat materiale video în format accesibil pentru persoane cu dizabilități senzoriale.

Acest raport a fost elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea democrației în Moldova prin alegeri incluzive și transparente”, implementat de PNUD Moldova, în parteneriat cu Alianța INFONET, cu sprijinul financiar al Ambasadei Marii Britanii la Chișinău oferit prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare și al poporului american oferit prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Pentru informații suplimentare: Victor Koroli, Director proiect (+373) 69252453, vkoroli@gmail.com