Știri sociale

Reprezentanti ai societatii civile si ai institutiilor publice au opinii diferite referitor la necesitatea modificarii Codului audiovizualului. Acestea au fost expuse marti, 4 martie, in cadrul seminarului teoretico-practic €žCodul Audiovizualului al R. Moldova: oportunitatea ajustarii la standardele internationale", transmite Info-Prim Neo.

Presedintele Asociatiei Presei Electronice (APEL), Alexandru Dorogan, a declarat ca scopul seminarul este sa se examineze modul in care incepe sa functioneze mecanismul de reglementare, posibilitatile practice de garantare a independentei autoritatii de reglementare in domeniu si de asigurare a pluralismului in acest sector. Problema, potrivit lui Dorogan, este ca actualul Cod al audiovizualului nu ofera mecanisme de implementare a prevederilor legale. De asemenea, nu exista rezultatele unei monitorizari care ar arata publicului felul in care sunt respectate stipularile Codului si recomandarile C oE. Nici Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) , nici societatea civila, nu dispun deocamdata de posibilitati si mijloace pentru a monitoriza modalitatea de respectare a prevederilor legale, a mentionat sursa citata.

In perioada 27-28 februarie 2008, Comitetul ONU pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala (CERD) a examinat raportul periodic al Republicii Moldova cu privire la progresul in implementarea Conventiei internationale cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala. Implementarea prevederilor Conventiei face parte din Planul UE-RM la capitolul drepturile omului.

Reprezentantii Coalitiei nediscriminare: Sergiu Ostaf (Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului) si Nicolae Radita (Centrul National al Romilor), au prezentat un raport alternativ Comitetului ONU si s-au intilnit in prealabil pentru o discutie pe marginea acestuia cu membrii Comitetului. Raportul alternativ constata unele progrese modeste in domeniul dat si totodata remarca ingrijorari cu referire la: 1) ineficienta politicilor actuale de integrare a minoritatilor nationale, 2) lipsa legislatiei nondiscriminatorii, 3) lipsa accesului la educatia in limba materna a minoritatilor, 4) excluderea sociala a Romilor si a minoritatilor religioase, 5) absenta societatii civile in procesul de elaborare a raportului oficial.

Reprezentantii Coalitiei nondiscriminare au asistat la lucrarile sesiunii Comitetului ONU la care membrii Comitetului si-au exprimat ingrijorarile cu privire la implementarea Conventiei de catre Republica Moldova. Membrii Comitetului au adresat peste 50 de intrebarii delegatiei Moldovei conduse de directorul general al Biroului relatiilor interetnice.

Reprezentantii Coalitiei anunta intentia organizarii unei conferintei de presa in decursul saptaminii, care va elucida urmatoarele subiecte: 1) opinia membrilor Comitetului ONU asupra raportului statutului, concluziile si recomandarile Comitetului ONU, 2) actiunile imediate (in perioada de un an dupa examinarea raportului) care ar trebui sa intreprinda autoritatile Moldovei, 3) prestatia delegatiei Republicii Moldova in cadrul sedintei Comitetului ONU si 4) recomandarile societatii civile pentru conformarea Moldovei la prevederile Conventiei.

Contacte:

- Sergiu Ostaf, director executiv al Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului, http://www.credo.md/, tel: 212816, ostaf@credo.md,

- Nicolae Radita, presedintele Centrului National al Romilor, http://www.roma.md/, tel: 22 70 99; 24 46 67, radita@mtc.md.

- Coalitia nediscriminare, http://www.nediscriminare.md/,

- Comitetul ONU pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala http://www2.ohchr.org/english/bodies/cerd/cerds72.htm

 

In ultimul timp in Republica Moldova, pe fundalul numeroaselor declaratii privind necesitatea transparentei institutionale, combaterii coruptiei, devin tot mai frecvente cazurile de intimidare a jurnalistilor, de ingradire a accesului la informatie si de limitare accentuata a libertatii de exprimare.

Un exemplu elocvent in acest sens este adoptarea de catre Parlament a Legii cu privire la Codul de conduita a functionarului public, in care, printre cele cinci principii de care trebuie sa se calauzeasca functionarul public, lipseste principiul transparentei. In schimb au fost incluse prevederi generale de genul: "sa asigure informarea activa, corecta si la timp a cetatenilor asupra chestiunilor de interes public; sa asigure accesul liber la informatie; sa respecte termenele de furnizare a informatiei; sa respecte limitarile accesului la informatie ...". Este dificil de inteles rostul dublarii unor prevederi demult existente, cu atit mai mult ca legislatia in domeniul accesului la informatie este una complexa si clara. Secretul il descoperim in prevederea din acelasi articol, care stipuleaza: "In numele autoritatii publice comunicarea cu mass-media se efectueaza numai de functionarul abilitat cu acest drept". Deci, functionarii, cu exceptia celor care vor fi abilitati cu acest drept (cine, cind, cum?), nu vor avea voie sa ofere informatii privind activitatea propriilor institutii!

La etapa actuala jurnalistilor le vine foarte dificil sa obtina opinii, comentarii ale reprezentantilor autoritatilor si institutiilor publice, iar de acum inainte ei vor primi texte "pieptanate", coordonate cu structurile ierarhice. Legea prevede ca orice incalcare a Codului constituie o abatere disciplinara ce cade sub incidenta legislatiei cu privire la serviciul public si legislatiei muncii. Oare interdictia de mai sus nu are drept scop intimidarea, infricosarea functionarilor care, pentru a nu fi sanctionati, nu vor mai risca sa-si expuna propriile opinii, sa critice sau sa dezvaluie anumite faradelegi?

Prevederea respectiva este in contradictie cu norma constitutionala, conform careia "Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit" (Constitutia Republicii Moldova, art. 34 alin. (1), cu normele actelor internationale care stipuleaza ca:

"Orice om are dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii" (Declaratia Universala a Drepturilor Omului, art. 19);

"Nimeni nu trebuie sa aiba de suferit din pricina opiniilor sale" (Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, art. 19 alin. (1), alin. (2).

Adoptind Legea cu privire la Codul de conduita a functionarului public, deputatii din Republica Moldova nu au tinut cont de Legea privind accesul la informatie care este una organica si corespunde tuturor rigorilor internationale. Acest nou act normativ este unul pripit si camufleaza interese de strangulare a libertatii de exprimare, de intimidare a functionarilor. Faptul e cu atit mai grav cu cit deputatii au adoptat legea ignorind totalmente ultimele decizii ale Curtii Europene versus Republica Moldova in domeniul libertatii de exprimare.

Legea nu a intrat inca in vigoare, de aceea ne adresam Presedintelui Republicii Moldova sa nu promulge acest act normativ care contine grave contradictii cu normele constitutionale, legislatia in vigoare si prevederile internationale.

Centrul "Acces-info"

Centrul Independent de Jurnalism

Asociatia Presei Independente

Centrul de Investigatii Jurnalistice

Asociatia Presei Electronice Libere "APEL"

Comitetul pentru Libertatea Presei

Uniunea Jurnalistilor din Moldova

Agentia "Monitor Media"

Centrul Media de Comunicare pentru Democratie

Asociatia pentru Combaterea Izolarii Informationale "Ecou"