Sergiu Ostaf: Despre schimbari in domeniul drepturilor omului



Principala forta de generare a schimbarii in domeniul drepturilor omului ramane presiunea din exterior si contributia societatii civile. Interviu Info-Prim Neo cu Sergiu Ostaf, director al Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului CreDO

Autoritatile moldovene sunt permanent criticate de forurile europene si de ong pentru succesele mediocre in domeniul asigurarii drepturilor omului. Care sunt principalele 3 probleme in acest domeniu?

- Principalele 3 probleme de drepturile omului, prin optica drepturior civile si politice sunt: 1) prezenta relelor tratamente si a torturii in locurile de detentie si in alte diverse forme institutionale de detentie; 2) nerespectarea dreptului la un proces corect si echitabil; 3) lipsa independentei mass-media publice si reglementarea ineficienta a mass-media private.

Relele tratamente si conditiile inumane sunt regretabil prezente in foarte multe locuri de executare a sanctiunilor penale, in locurile de detentie preventiva, dar si inn multe institutii rezidentiale sociale si de tratament psihiatric pentru copii, adulti si alte categorii vulnerabile ale societatii. Aceasta se dotereaza faptului ca politicile penale proponderent accentueaza sanctionarea excesiva, politicile sociale si de sanatate contin forme excesive de institutionalizare a persoanelor vulnerabile. Organizatiile nationale si organismele internationale atesta o schimbare prea lenta in aceste domenii. Tortura in procesul de ancheta penala persista rusinos. Aceasta se demonstreaza elocvent prin cazurile de constatare a incalcarilor de catre CEDO, informatiile din partea institutiilor si organizatiilor specializate.

Calitatea functionarii sistemului judecatoresc mai ramane o problema in topul prioritatilor. Au fost realizate mai multe modificari si schimbari institutionale necesare fortificarii independentei sistemului judecatoresc, totodata, calitatea actului judiciar are multiple carente care genereaza cazurile la CEDO.

Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei constata progresul prea lent in asigurarea autonomiei redactionale, transparentei si pluralitatii functionarii Institutiei Publice Nationale a Audiovizualului „Teleradio-Moldova". Activitatea, pozitiile, luarile de atitudine ale grupurilor politice care nu se afla la guvernare sunt reflectate intr-o forma foarte redusa si sumara. Cadrul regulator si experienta de activitate a Consiliului Coordinator al Audivizualului este legal insuficient de previzibila in privinta acordarii licentelor.

- Cui apartine sarcina de a ameliora situatia in domeniul drepturilor omului in RM? Ong-urile specializiate si-au epuizat resursele?

- Sarcina, incontestabil, apartine, in primul rand, autoritatilor publice care, prin promovarea politicilor de calitate si eficiente, ar garanta asigurarea drepturilor omului. Sarcina data include neaparat intelegerea buna a cauzelor existentei problemelor, formularea politicilor bazate pe probe si practici relevante care pot oferi solutii eficiente in contextul societatii noastre. Autoritatile deasemenea vor trebui sa monitorizeze cat de bine si in ce masura politicile produc rezultatele scontate.

Capacitatile autoritatilor publice de a realiza sarcina data este limitata, exista multe constringeri legate de prezenta deprinderilor necesare, resurselor si tehnologiilor moderne pentru realizarea acestor functii.

Organizatiile specializate nu au sarcina aceasta directa, insa pot contribui considerabil pentru a promova respectarea drepturilor omului. Unele organizatii sunt implicate in monitorizarea drepturilor omului, aducand la cunostinta societatii cazurile si situatiile alarmante. Alte organizatii sunt implicate in procesul de cautare si formulare a solutiilor pentru situatiile si cazurile concrete de iincalcare a drepturilor omului. Ambele functii sunt foarte importante si utile societatii, in special daca actiunile urmaresc beneficiul si interesul public si nu doar acel departamental al institutiei. Functia de cautare si formulare a solutiilor este cu atat mai importanta, cu cat autoritatile publice deseori nu detin suficiente capacitati necesare gasirii solutiilor si, in special, capacitati de implementare a acestora.

- Cum apreciati prestatia ombudsmanilor? Cat de eficient sunt utilizate
resursele alocate pentru functionarea Centrului pentru Drepturile Omului in Moldova (CpDOM?)


- Componenta noua a CpDOM-ului inca nu s-a manifestat si nu si-a stabilit prioritatile, lipsa prestatiei relevante, imaginei si reputatiei anterioare relevante pune anumite obstacole in manifestarea CpDOM-ului. Mandatul CpDOM-ului este restrans la examinarea cazurilor, elaborarii rapoartelor de constatare, sesizarii Curtii Constitutionale, dar si la negociere si convingere prin metode necoercitive in raport cu autoritatile publice. Mandatul CpDOM nu se suprapune cu functiile ministeriale de formulare a politicilor sau a agentiilor si institutiilor publice responsabile de
implementarea politicilor. Astfel, contributia CpDOM la respectarea drepturilor omului nu poate fi una exagerata. Doar din anul 2008, statele CpDOM-ului s-au marit pana la 50 de persoane, anterior numarul personalului fiind insuficient de mic.

Totodata, CpDOM ar trebui sa consolideze considerabil functia de monitorizare si analiza a situatiilor si cazurilor care contribuie la incalcarea drepturior omului. Rapoartele si constatarile CpDOM-ului pot folosi diverse surse adecvate si corect coletatate de ONG-urile specializate, grupurile profesionale, etc. Rapoartele va rebui sa contina analiza in esenta a problemelor reflectand cauzele institutionale, de mentalitate, deprinderi, atitudini, aspectele economice si de alta natura. Constatarile date pot servi temei pentru modificarea politicilor falimentare sau deficiente.

O alta functie unica a CpDOM-ului este negocierea, informarea si conlucrarea cu autoritatile publice relevante an vederea imbunatatirii prestatiei acestora cu referire la drepturile omului. Privitor la Parlamentul RM, aceasta functie nu se va limita doar la rapoartele anuale, dar va implica conlucrarea cu comisiile parlamentare specializate pentru a examina practica de respectare a drepturilor omului. Practic, neexplorata ramane aceasta functie cu referire la ministerele si institutiile publice centrale executive.

Realizarea functiilor date va spori eficienta utilizarii resurselor publice alocate penru functionarea CpDOM-ului.

- Cum ati descrie evolutia situatiei in domeniul drepturilor omului in anul 2008, comparativ cu anii precedenti?

- În ultimii 5 ani, Moldova a inregistrat anumite progrese in vederea adoptarii politicilor in domeniul drepturilor omului. Progresele date sunt totusi mai modeste in comparatie cu rezultatele inregistrate de catre tarile din Europa Centrala si de Est. Adoptarea legislatiei, in cele mai multe cazuri, nu se soldeaza cu adoptarea politicilor coerente si sistematice pentru a pune in aplicare legislatia adoptata. Astfel, deseori rezultatele sunt compromise sau raman a fi pur formale, cu timpul efectul masurilor date se erodeaza, daca nu sunt sustinute de practica.

Printre principalele dificultati si obstacole se enumara capacitatile slabe ale Guvernului de a formula optiunile eficiente ale politicilor si a implementa politicile necesare in practica. Resursele disponibile din partea societatii civile nu sunt valorificate sistematic, executivul abordeaza deseori formal consultarea si implicarea prin participarea societatii civile la procesul de elaborare a politicilor.

Un alt obstacol important reprezinta prioritatea joasa in constiinta factorilor decizionali, inclusiv a politicienilor, a importantei politicilor din domeniul drepturilor omului. Politicile cu privire la promovarea drepturilor omului nu sunt consistent interiorizate de fortele politice, principala forta de generare a schimbarii fiind inca presiunea din exterior in forma de obligatiuni ale statului (in special obligatiunile in baza Planului UE-RM) si contributia societatii civile specializate in aceasta
privinta. 

Sursa: Info-Prim Neo