Sergiu Ostaf: Despre schimbari in domeniul drepturilor omului
Autoritatile moldovene sunt permanent criticate de forurile europene
si de ong pentru succesele mediocre in domeniul asigurarii drepturilor
omului. Care sunt principalele 3 probleme in acest domeniu?
- Principalele 3 probleme de drepturile omului, prin optica
drepturior civile si politice sunt: 1) prezenta relelor tratamente si a
torturii in locurile de detentie si in alte diverse forme
institutionale de detentie; 2) nerespectarea dreptului la un proces
corect si echitabil; 3) lipsa independentei mass-media publice si
reglementarea ineficienta a mass-media private.
Relele tratamente si conditiile inumane sunt regretabil prezente in
foarte multe locuri de executare a sanctiunilor penale, in locurile de
detentie preventiva, dar si inn multe institutii rezidentiale sociale
si de tratament psihiatric pentru copii, adulti si alte categorii
vulnerabile ale societatii. Aceasta se dotereaza faptului ca politicile
penale proponderent accentueaza sanctionarea excesiva, politicile
sociale si de sanatate contin forme excesive de institutionalizare a
persoanelor vulnerabile. Organizatiile nationale si organismele
internationale atesta o schimbare prea lenta in aceste domenii. Tortura
in procesul de ancheta penala persista rusinos. Aceasta se demonstreaza
elocvent prin cazurile de constatare a incalcarilor de catre CEDO,
informatiile din partea institutiilor si organizatiilor specializate.
Calitatea functionarii sistemului judecatoresc mai ramane o
problema in topul prioritatilor. Au fost realizate mai multe modificari
si schimbari institutionale necesare fortificarii independentei
sistemului judecatoresc, totodata, calitatea actului judiciar are
multiple carente care genereaza cazurile la CEDO.
Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei constata progresul prea
lent in asigurarea autonomiei redactionale, transparentei si
pluralitatii functionarii Institutiei Publice Nationale a
Audiovizualului „Teleradio-Moldova". Activitatea, pozitiile, luarile de
atitudine ale grupurilor politice care nu se afla la guvernare sunt
reflectate intr-o forma foarte redusa si sumara. Cadrul regulator si
experienta de activitate a Consiliului Coordinator al Audivizualului
este legal insuficient de previzibila in privinta acordarii licentelor.
- Cui apartine sarcina de a ameliora situatia in domeniul
drepturilor omului in RM? Ong-urile specializiate si-au epuizat
resursele?
- Sarcina, incontestabil, apartine, in primul rand, autoritatilor
publice care, prin promovarea politicilor de calitate si eficiente, ar
garanta asigurarea drepturilor omului. Sarcina data include neaparat
intelegerea buna a cauzelor existentei problemelor, formularea
politicilor bazate pe probe si practici relevante care pot oferi
solutii eficiente in contextul societatii noastre. Autoritatile
deasemenea vor trebui sa monitorizeze cat de bine si in ce masura
politicile produc rezultatele scontate.
Capacitatile autoritatilor publice de a realiza sarcina data este
limitata, exista multe constringeri legate de prezenta deprinderilor
necesare, resurselor si tehnologiilor moderne pentru realizarea acestor
functii.
Organizatiile specializate nu au sarcina aceasta directa, insa pot
contribui considerabil pentru a promova respectarea drepturilor omului.
Unele organizatii sunt implicate in monitorizarea drepturilor omului,
aducand la cunostinta societatii cazurile si situatiile alarmante. Alte
organizatii sunt implicate in procesul de cautare si formulare a
solutiilor pentru situatiile si cazurile concrete de iincalcare a
drepturilor omului. Ambele functii sunt foarte importante si utile
societatii, in special daca actiunile urmaresc beneficiul si interesul
public si nu doar acel departamental al institutiei. Functia de cautare
si formulare a solutiilor este cu atat mai importanta, cu cat
autoritatile publice deseori nu detin suficiente capacitati necesare
gasirii solutiilor si, in special, capacitati de implementare a
acestora.
- Cum apreciati prestatia ombudsmanilor? Cat de eficient sunt utilizate
resursele alocate pentru functionarea Centrului pentru Drepturile Omului in Moldova (CpDOM?)
- Componenta noua a CpDOM-ului inca nu s-a manifestat si nu si-a
stabilit prioritatile, lipsa prestatiei relevante, imaginei si
reputatiei anterioare relevante pune anumite obstacole in manifestarea
CpDOM-ului. Mandatul CpDOM-ului este restrans la examinarea cazurilor,
elaborarii rapoartelor de constatare, sesizarii Curtii Constitutionale,
dar si la negociere si convingere prin metode necoercitive in raport cu
autoritatile publice. Mandatul CpDOM nu se suprapune cu functiile
ministeriale de formulare a politicilor sau a agentiilor si
institutiilor publice responsabile de
implementarea politicilor. Astfel, contributia CpDOM la
respectarea drepturilor omului nu poate fi una exagerata. Doar din anul
2008, statele CpDOM-ului s-au marit pana la 50 de persoane, anterior
numarul personalului fiind insuficient de mic.
Totodata, CpDOM ar trebui sa consolideze considerabil functia de
monitorizare si analiza a situatiilor si cazurilor care contribuie la
incalcarea drepturior omului. Rapoartele si constatarile CpDOM-ului pot
folosi diverse surse adecvate si corect coletatate de ONG-urile
specializate, grupurile profesionale, etc. Rapoartele va rebui sa
contina analiza in esenta a problemelor reflectand cauzele
institutionale, de mentalitate, deprinderi, atitudini, aspectele
economice si de alta natura. Constatarile date pot servi temei pentru
modificarea politicilor falimentare sau deficiente.
O alta functie unica a CpDOM-ului este negocierea, informarea si
conlucrarea cu autoritatile publice relevante an vederea imbunatatirii
prestatiei acestora cu referire la drepturile omului. Privitor la
Parlamentul RM, aceasta functie nu se va limita doar la rapoartele
anuale, dar va implica conlucrarea cu comisiile parlamentare
specializate pentru a examina practica de respectare a drepturilor
omului. Practic, neexplorata ramane aceasta functie cu referire la
ministerele si institutiile publice centrale executive.
Realizarea functiilor date va spori eficienta utilizarii resurselor publice alocate penru functionarea CpDOM-ului.
- Cum ati descrie evolutia situatiei in domeniul drepturilor omului in anul 2008, comparativ cu anii precedenti?
- În ultimii 5 ani, Moldova a inregistrat anumite progrese in
vederea adoptarii politicilor in domeniul drepturilor omului.
Progresele date sunt totusi mai modeste in comparatie cu rezultatele
inregistrate de catre tarile din Europa Centrala si de Est. Adoptarea
legislatiei, in cele mai multe cazuri, nu se soldeaza cu adoptarea
politicilor coerente si sistematice pentru a pune in aplicare
legislatia adoptata. Astfel, deseori rezultatele sunt compromise sau
raman a fi pur formale, cu timpul efectul masurilor date se erodeaza,
daca nu sunt sustinute de practica.
Printre principalele dificultati si obstacole se enumara
capacitatile slabe ale Guvernului de a formula optiunile eficiente ale
politicilor si a implementa politicile necesare in practica. Resursele
disponibile din partea societatii civile nu sunt valorificate
sistematic, executivul abordeaza deseori formal consultarea si
implicarea prin participarea societatii civile la procesul de elaborare
a politicilor.
Un alt obstacol important reprezinta prioritatea joasa in
constiinta factorilor decizionali, inclusiv a politicienilor, a
importantei politicilor din domeniul drepturilor omului. Politicile cu
privire la promovarea drepturilor omului nu sunt consistent
interiorizate de fortele politice, principala forta de generare a
schimbarii fiind inca presiunea din exterior in forma de obligatiuni
ale statului (in special obligatiunile in baza Planului UE-RM) si
contributia societatii civile specializate in aceasta
privinta.
Sursa: Info-Prim Neo
