„Acum sunt atâtea oportunităţi pentru tineri! Păcat să nu te implici!”

În materialul de astăzi, vă prezint o domnişoară dinamică! Cel puţin aşa a fost prima impresie când am cunoscut-o pe ea,  pe  Mihaela Roşcov, masterandă USM , bloggeriţă, specialist în resurse umane şi un voluntar cu activităţii de invidiat. A fost receptivă în a-mi acorda un interviu cu scopul de a promova prin exemple vii activismul civic şi munca în folosul comunităţii. Se poate mândri cu statutul de Alumna AIESEC, organizaţie unde şi-a modelat multe calităţi şi aptitudini, dar şi de care este foarte ataşată! Vă las să îi descoperiţi munca de voluntar a Mihaelei Roşcov!

Când ai început să faci voluntariat?

Activitatea de voluntariat am început-o în AIESEC. De fapt atunci şi am cunoscut ce înseamnă voluntariat. În 2009, când treceam de la liceu la facultate, încă nu eram iniţiată în ce aş putea face pentru progresul social. Bine, ştiam despre faptul că unele organizaţii fac ceva pentru ecologie, unele pentru animăluţe, însă asta nu era aproape de mine, de aceea nu le acordam importanţă. Acum însă fiecare a doua persoană se implică în activităţi sociale şi asta e atât de frumos, fiindcă ştiu că măcar cumva, fiecare din cel implicat contribuie la îmbunătăţirea vieţii noastre.

Ce te-a determinat să te implici în aceste acţiuni?

Totul a început în clasa XII-a, când era promovat un proiect organizat de AIESEC, pe atunci Start Smart. Majoritatea colegilor şi prietenilor mei au aplicat şi mi-au spus să fac la fel, ca să ne fie mai vesel. Eu n-am luat în serios această aplicare, însă am completat-o, am trimis-o şi am uitat de ea. Apoi mi-a venit răspuns, precum că sunt acceptată şi am mers să văd ce-i. Mi s-a părut foarte diferit de ce făceam la liceu, iar cel mai mult m-au impresionat tinerii (cam de aceeaşi vârstă cu mine) care ne livrau o informaţie foarte interesantă, într-un mod interactiv. Nu aveau emoţii şi puteau gestiona o audienţă de 30 persoane.

Atunci mi-am zis: ”Dar eu ce, nu pot aşa?” Şi m-am abiţionat să aflu mai multe despre AIESEC şi să aştept cu nerăbdare deschiderea aplicărilor în toamnă.
Toamna am aplicat, am trecut interviurile, am fost selectată şi aşa am devenit membru AIESEC.

Cum te-a influenţat voluntariatul?

Pozitiv! Colegii mei din AIESEC ziceau că au intrat în organizaţie pentru că doreau o schimbare, eu nu doream o schimbare, eu îmi doream ceva mai mult de la mine.

Am fost membru al departamentului de Resurse Umane (Talent Management în AIESEC) un an şi jumate, de unde am şi deprins dragostea faţă de acest domeniu, după care am devenit Coordonatorul Echipei de Traineri din AIESEC Chişinău pentru încă un an şi jumătate. Deci, tot ce sunt acum pe plan profesional, 90 % sunt datorită AIESEC-ului.
Deşi n-am căutat schimbare, eu am obţinut această schimbare. Am devenit mult mai empatică, cu o dorinţă aprinsă de a contribui la dezvoltarea altora. Am cunoscut internaţionalismul organizând proiecte cu oameni din peste 7 ţări şi beneficiind de stagiul de practică în Cluj, care pot să afirm că a fost cea mai frumoasă experienţă din viaţa mea.
Am învăţat ce înseamnă oamenii, ce înseamnă vise şi cum poţi să le realizezi.
Am învăţat ce înseamnă cultură organizaţională, valori, emoţii, provocări şi cum e să faci totul din pasiune şi cu pasiune. Acum pot să afirm că am voluntariatul în sânge şi sunt foarte mândră de titlul de Alumna AIESEC Chişinău.

De ce ai optat pentru AIESEC?

Nu a fost o alegere deosebită, pur şi simplu aşa a fost să fie. Şi chiar îmi pare bine că totuşi am ales această organizaţie. Aici am cunoscut foarte mulţi oameni deştepţi (la început nu-mi venea a crede: ”Chiar există aşa un loc unde se adună oamenii deştepţi?”), şi care fac lucrurile necondiţionat, şi fac lucruri frumoase. După care realizezi că asta este o investiţie în dezvoltarea şi în viitorul tău.
AIESEC lucrează ca o simulare de companie, deci ce poate fi mai bun pentru un student de la Business şi Administrare care visează să-şi deschidă propria afacere?(asta în cazul meu), deşi şi pentru restul studenţilor indiferent de facultate, profil etc. este o organizaţie de la care se poate multe de învăţat.

AIESEC e locul în care poţi aplica tot ce înveţi la universitate în practică, cu toate că mai mult era procesul invers.  Povesteam cu uşurinţă la facultate cum se face în realitate, şi profesorii, colegii rămâneau perplecşi de la aplicabilitatea informaţiei.

Voluntariatul îţi oferă acea responsabilitate socială, şi apoi vezi generaţii care cresc pe baza trainingurilor livrate şi de tine iar atunci  înţelegi că într-adevăr contribui la progresul social, că măcar un pic ai mişcat şi tu lumea înainte. Apoi asta devine un stil de viaţă, să contribui zi de zi la dezvoltarea celor din jur.

Şi acum, deja când sunt angajată în câmpul muncii, încă păstrez acest spirit, şi mă bucur tare mult când pot oferi un loc de muncă unei persoane, când pot susţine cu un sfat, când pot să ofer măcar puţin din ceea ce ştiu eu. Îmi place să văd oamenii împliniţi.

De ce unii tineri din ţara noastră nu prea se implică în acţiuni civice?

Sau că nu vor sau că le este lene. Acum sunt atâtea oportunităţi (proiecte, evenimente, organizaţii), păcat să nu te implici.

Mai tîrziu oricum vor realiza ce au pierdut, fiindcă activitatea de voluntariat îţi oferă foarte mult.
Totuşi sunt foarte mulţi tineri care realizează importanţa aceste activităţi şi îi vezi mereu implicaţi social. De fapt, ei şi sunt  viitorul nostru.

Iuliana Mămăligă