IDIS „Viitorul”: Adresare Publică privind piața asigurărilor din Republica Moldova
Către Președintele ales al Republicii Moldova, Maia Sandu
Către Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Zinaida Greceanâi
Către Președintele Comisiei de control al finanțelor publice, Igor Munteanu
Către Președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, Vladimir Golovatiuc
Adresare publică
Stimate Doamne și Stimați Domni,
Republica Moldova are nevoie de un sistem economic stabil și securizat de riscurile posibile, un sistem care există în țările civilizate și care avem obligația să-l construim și noi. Ne referim în mod special la piața de asigurări din țara noastră.
Piața de asigurări nu este o piața obișnuită, iar cea ce se întâmplă acum pe această piață nu este un conflict privat între 2-3 subiecți. Haosul creat pe această piață pune în pericol securitatea economică a țării și securitatea cetățenilor.
Republica Moldova este supusă riscurilor de inundații, secetă, cutremure și alte riscuri: fie naturale fie tehno-gene. În lumea civilizată aceste riscuri sunt acoperite de către companiile de asigurări. Pentru aceasta ele există. Pentru aceasta statul obligă populația și agenții economici să-și asigure anumite activități. Pentru aceasta statul oferă subvenții la asigurări. Doar că în Republica Moldova toate aceste instrumente nu lucrează și nu lucrează din cauza incompetenței și rea voinței organului abilitat cu supravegherea.
Drept consecință, pagubele inundațiilor din 2008, 2010 au fost achitate din Bugetul de Stat. Consecințele secetei din acest an, dar și din alți ani, sunt achitate din Bugetul de Stat. În timp ce banii din asigurări dispar în direcții necunoscute, Guvernul este nevoit să plătească din bani publici, despăgubiri atribuindu-și o funcție care nu este a lui.
Criza COVID-19 din acest an a arătat că sistemul nostru de sănătate este extrem de vulnerabil, dar cea ce nu sa vorbit este lipsa asigurărilor benevole de sănătate. Dacă în țările civilizate aceste asigurări constituie nu mai puțin de 20% din totalul asigurărilor, la noi în Republica Moldova ele sunt de peste 100 ori mai mici sau putem spune că lipsesc cu desăvârșire. Astfel, în loc să avem asigurări benevole de sănătate, de minimum 2 miliarde de lei, noi avem o sumă rușinoasă de 20 de milioane de lei anual. Sistemul de sănătate, datorită haosului din asigurări, a fost lipsit doar în ultimii 10 ani de minimum 11 miliarde de lei, bani care trebuiau să ajungă în sistemul de sănătate prin intermediul asigurărilor benevole de sănătate. Bani care nu au ajuns din cauza sistemului mort de asigurări din Republica Moldova.
Sistemul de asigurări aduce daune directe bugetului public, dar cel mai grav afectează securitatea cetățenilor, agenților economici și a întregului sistem economic național. Datorită lipsei unui sistem de asigurare viabil noi suntem supuși riscurilor într-un mod nejustificat.
Legea și Constituția vă oferă toate instrumentele necesare pentru a interveni într-un subiect de Interes și Securitate Națională. Instrumentul de bază pentru intervenție sunt Consiliul Național de Securitate și rapoartele Serviciului de Informație și Securitate.
Scandalul din jurul companiei de asigurări „Moldasig”, a scos în prim plan o problemă mai veche și anume haosul care domină pe piața de asigurări din Republica Moldova. Diverse scheme sunt utilizate pentru scoaterea banilor din sistemul de asigurări și cel mai grav este faptul că această dezordine de pe piața de asigurări pune sub pericol securitatea economică a Republicii Moldova.
Avem o piață de asigurări moartă și fără nici o șansă vizibilă de a o aduce la viață
Când spunem că piața de asigurări din Republica Moldova este moartă, nu avem în vedere o figură de stil, ea la propriu este moartă. Pentru a înțelegea aceasta este suficient să analizezi gradul de penetrare al asigurărilor în Republica Moldova, care se măsoară după volumul primelor anuale plătite, raportate la PIB.
În prezent, piața de asigurări din Republica Moldova este aproape de 8 ori mai mică decât media globală. Prin anii 2005, când piața de asigurări ajunsese la apogeul său de 1,3% din PIB, CNPF la modul serios discuta despre strategii de penetrare a asigurărilor până la 2-3% din PIB. Dar nu a fost să fie. Gradul de penetrare în economie al asigurărilor scade continuu timp de 15 ani și nu se întrezărește nici o zare de lumină în acest proces nefast.
De fapt în Republica Moldova practic nu există persoane sau agenți economici care să se asigure benevol. Toată piața de asigurări supraviețuiește datorită obligațiilor legale sau contractuale ale cetățenilor de a se asigura. Oamenii procură asigurări auto deoarece îi obligă legea, asigurări CASCO deoarece au contracte de leasing și sunt obligați prin contract, iar asigurările de sănătate peste hotare sunt procurate deoarece sunt obligați de cerințele de călătorie.
De fapt sistemul de asigurare din Republica Moldova este privit de către cetățeni nu ca un sistem de protecție contra unor situații nefaste, dar ca un sistem de „impozitare forțată” cu diferența că banii plătiți de noi pleacă nu știm în ce direcție.
Cum suntem deposedați de bani sub înaltul patronaj al CNPF
Pentru a răspunde la întrebarea: de ce oamenii din Republica Moldova nu vor să se asigure?, este suficient să analizezi câți bani colectează de la noi companiile de asigurări sub formă de prime de asigurare, câți bani ne întorc înapoi sub formă de despăgubiri și câți bani rămân la ei.
În 20 de ani de activitate, companiile de asigurări au colectat de la noi 18,6 miliarde de lei, dar au întors sub formă de compensare a daunelor 6,8 miliarde de lei. Restul 11,8 miliarde de lei au rămas la companii, iar cea mai mare parte dintre acești bani au dispărut în direcții necunoscute. Rata despăgubirilor în Republica Moldova este sub 37%, cea ce este de peste două ori mai puțin decât piața de asigurări din România.
Deci putem afirma cu certitudine că noi am fost estorcați de minimum 7 miliarde lei într-un mod nejustificat, fără ca CNPF să întreprindă ceva. Iar acest lucru nu are loc de acum un an, doi, dar se întâmplă în fiecare an, iar eu am prezentat datele doar pentru ultimii 20 de ani.
Doar în ultimii 5 ani, companiile de asigurări au colectat de la noi 7,4 miliarde de lei, dar au întors înapoi sub formă de daune plătite 2,8 miliarde lei. Restul sumei de 4,6 miliarde de lei a rămas la companiile de asigurări.
Cetățenii noștri au înțeles foarte bine că piața de asigurări din Republica Moldova nu este pentru a te asigura, dar pentru a estorca bani. Și dacă nu ar fi legea, care să te oblige să le dai bani, nimeni în mod normal nu se va asigura în Republica Moldova.
Cum a fost omorâtă asigurarea în agricultură
Agricultura în Republica Moldova, ca și-n alte țări din regiune, este supusă diverselor riscuri, inclusiv climatice. Chiar în acest an, Republica Moldova s-a confruntat cu cea mai mare secetă din ultimii ani. Producătorii agricoli au suferit pierderi enorme. Numai că în alte țări aceste pierderi sunt compensate de către companiile de asigurări, iar în Republica Moldova agricultorii apelează la Guvern pentru compensații și chiar zilele acestea organizează proteste cu tractoare în capitala țării pentru a se face auziți. Guvernul, în perioadă de criză, în loc să aloce banii pentru diverse proiecte prioritare de susținere a populației, este nevoit de circumstanțe să aloce banii pentru agriculturi.
De ce agricultorii în Republica Moldova nu se asigură, iar piața asigurărilor în agricultură în ultimii ani a fost omorâtă definitiv, chiar dacă și acum 5 ani în urmă era o piață foarte mică?
Răspunsul este același. Piața de asigurări în agricultură este o formă de deposedare a agricultorilor de bani și nici într-un caz un sistem de asigurări contra riscurilor climaterice.
Din grafic observați că această piață a cunoscut un ușor avânt în anii 2006-2015, perioadă în care Guvernul acorda până la 80% subvenții pentru primele de asigurări. Dar și așa agricultorii nu doreau să se asigure, deoarece spre exemplu în perioada 2011-2015, agriculturii au plătit 173 milioane de lei prime de asigurări, dar au primit înapoi doar 27,9 milioane de lei, sau 16% din suma achitată. Restul banilor, ca și din celelalte asigurări, au plecat, în cea mai mare parte, într-o direcție necunoscută.
Evident după așa o experiență ”bună” nimeni nu mai dorește să se asigure și toți așteaptă ca Guvernul să le ofere compensații și despăgubiri.
Unde dispar banii din Asigurări?
La această întrebare trebuie să ne răspundă Procuratura Anticorupție, Centrul Național Anticorupție și desigur, în mod special, Serviciul de Informație și Securitate. Cunosc
faptul că SIS a realizat mai multe investigații la acest capitol, dar din nefericire pentru noi toți, nici una din ele nu sa soldat cu careva rezultate.
Schemele de scoatere a banilor din asigurări sunt cele clasice: comisioane plătite, contracte preferențiale cu ”prietenii”, credite oferite la ”prieteni”, achiziții la prețuri exagerate și vânzări la prețuri deluzoriii. Cam acestea sunt mecanismele, iar organele competente au sarcina de a ne livra detalii și dosare penale.
Toate aceste aspecte trebuie să devină subiecte de analiză și investigare pentru Președinția RM și Parlamentul RM, inclusiv pentru cele două comisii Parlamentare, cu competență în acest domeniu.
Comisia Economie, Buget și Finanțe urmează să investigheze modul cum este reglementată piața de asigurări, cum este executată legea și motivele pentru care rata daunelor în Republica Moldova este de cel puțin 2 ori mai mică decât ar trebuie să fie.
Comisia de Control al Finanțelor publice urmează să investigheze cum au fost utilizați banii publici alocați ca subvenții pentru asigurări. De asemenea, comisia trebuie să stabilească daunele aduse bugetului public și câți bani publici au fost alocați pentru despăgubiri celor afectați de inundație, cutremure, secetă, dezastre tehno-genice, care în mod normal urmau a fi plătiți de companiile de asigurări.
Suntem siguri că implicarea Dumneavoastră va contribui la soluționarea problemei examinate și la sporirea securității economice a țării.
Echipa IDIS ”Viitorul”
7 Decembrie, 2020
