Notă analitică IPRE: De ce încă nu avem parcări cu plată în municipiul Chișinău?

Spațiul carosabil de lângă bordură reprezintă unul din bunurile municipiului Chișinău pe care autoritățile locale încă nu-l exploatează pentru binele tuturor locuitorii capitalei Republicii Moldova. În spațiul public de multe ori s-a discutat despre faptul că nu există parcări cu plată pentru că nu permite legea sau nu există regulament. Astfel, este necesar de intervenit pe cadrul legal. Dar, efortul cel mai mare pentru implementarea parcărilor nu constă în ajustarea cadrului legal, ci în schimbarea paradigmei de dezvoltare și abandonarea practicii de a asigura parcări „gratuite” achitate din bugetul public de toți cetățenii, inclusiv de acei care nici nu au automobile. De exemplu, pentru amenajarea parcării publice de lângă Parcul Dendrariu au fost planificate 3.8 milioane lei pentru 170 de locuri (22,143 lei per loc de parcare).  Principalele cauze identificate pentru tergiversarea implementării parcărilor cu plată din Chișinău: preferința disproporționată a autorităților locale în favoarea parcărilor gratuite, inactivitatea direcției generale transport public și căi de comunicație și conlucrarea defectuoasă și limitată cu autoritățile centrale.

Viteza redusă a realizării precondițiilor necesare nu face altceva decât să amâne implementarea acestui proiect determinant pentru diminuarea haosului din traficul din Chișinău și dezvoltarea mai sustenabilă a acestuia.

Aceasta este una din concluziile notei analitice elaborate de Stanislav Ghilețchi, director adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care analizează problema parcărilor din municipiul Chișinău, precum și soluțiile pentru amenajarea unor spații de parcare pentru autoturisme.

Potrivit autorului, autoritățile locale din Republica Moldova de mai multe ori au ridicat întrebarea despre insuficiența resurselor financiare la nivel local pentru realizarea proiectelor de dezvoltare care ar crește calitatea vieții pentru cetățeni. În aceste condiții, activitățile destul de timide ale primăriei Chișinău pentru introducerea parcărilor cu plată nu sunt justificate. De exemplu, în 2020, autoritățile locale din Țările de Jos (Olanda) au colectat peste EUR 1 miliard din taxa pentru parcare. Venitul din parcarea cu plată reprezintă 9.5% din toate impozitele și taxele colectate la nivel local. Municipiul Chișinău, pe lângă faptul că ratează venituri semnificative, alocă anual din bugetul municipal 10 milioane lei pentru proiectarea și amenajarea parcărilor gratuite.

„Practica parcărilor gratuite în zona centrală a municipiului Chișinău trebuie eliminată. Deși apetitul factorilor de decizie pentru implementarea parcărilor cu plată ar putea fi redus, totuși în anul 2021, autoritățile locale au reușit să majoreze impozitul pe bunurilor imobiliare și să introducă o taxă nouă privind salubrizarea. Prin urmare, atunci când există justificare și sunt prezentate rezultate palpabile ca urmare a creșterii taxelor, există un accept din partea locuitorilor. În al doilea rând, este necesară efectuarea unei inventarieri a tuturor străzilor din Chișinău, dar în mod special a zonei centrale”, este de părere Stanislav Ghilețchi.

Reieșind din analiza făcută, autorul notei analitice vine cu o serie de recomandări:

  1. Schimbarea paradigmei de dezvoltare și amenajare a străzilor din Chișinău. Opțiunea status-quo care prevede că spațiul de lângă bordură poate fi utilizat ca și parcare gratuită trebuie eliminată treptat. Schimbarea de paradigmă se referă și la mesajele publice care sunt transmise de către autorități.
  2. Transparentizarea costurilor pentru construcția și amenajarea parcărilor. Din bugetul local se alocă anual 10 milioane lei pentru amenajarea și întreținerea locurilor de parcare. Astfel, de fiecare dată când sunt date în exploatare noi locuri de parcare, ar fi foarte benefic comunicarea costului per loc de parcare. Acest lucru va contribui la conștientizarea faptului că nu există parcare gratuită.
  3. Inventarierea tuturor străzilor din Chișinău, punând un accent deosebit pe zona centrală. Inventarierea trebuie efectuată bloc cu bloc, stradă cu stradă. Acest efort va permite actualizarea schemelor de transport, care de cele mai multe ori nu corespund cu realitatea din trafic, dar și la obținerea de date necesare cu privire la utilizarea spațiilor de parcare și carosabilului din apropierea bordurilor.
  4. Elaborarea schemelor de transport pentru organizarea circulației rutiere. 
  5. În paralele cu inventarierea, se recomandă marcarea locurilor de parcare. Aceste acțiuni vor duce inclusiv la redimensionarea străzilor, astfel încât să nu mai avem porțiuni de drum care au benzi de circulație de 5 și 6 metri.
  6. Introducerea treptată a parcării cu plată. Nu este fezabil și posibil ca după 30 de ani de parcare gratuită, să introduci brusc parcarea cu plată. Prin urmare, unica modalitate de reducere a rezistenței din partea șoferilor și obținerii unui accept timid din partea acestora este introducerea treptată a parcărilor cu plată. O parcare poate deveni cu plată dacă a fost amenajată și marcată (indicator și marcaj).
  7. Implementarea soluțiilor digitale pentru colectarea de date relevante pentru dezvoltarea politicilor publice în domeniul transportului.
  8. În colaborare cu autoritățile publice centrale, elaborare și ajustarea cadrului legal, inclusiv aprobarea unui regulament de funcționare a parcărilor cu plată în municipiul Chișinău.

Pentru mai multe detalii, consultați Nota analitică disponibilă aici.

Menționăm că analiza a fost elaborată  în cadrul proiectului IPRE „Analize Tematice a politicilor publice”, realizat cu susținerea Fundației Konrad Adenauer (KAS) în Republica Moldova. Opiniile reflectate în prezenta publicație aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia KAS.


Contribuie la continuarea proiectului CIVIC.MD. Devino susținător, donează aici.

Become a Patron!



Descopera ONG

Descopera Finanțatori

Active în ultima săptămănă