Echipa din cadrul proiectului „Drepturile omului în Republica Moldova: dimensiunea financiară și consolidarea prin gestiunea eficientă a cheltuielilor publice”, cu cifrul 20.80009.0807.35, reprezentând Parteneriatul dintre Academia de Studii Economice din Moldova și Universitatea ”B. P. Hașdeu” din Cahul a urmărit pentru anul 2022 evaluarea dimensiunii financiare a Drepturilor Economice, Sociale și Culturale (DESC) în Republica Moldova prin analiza cheltuielilor publice. Obiectul de cercetare în cadrul temei proiectului este reprezentat de Drepturile Economice, Sociale și Culturale, și anume: dreptul la muncă și protecția muncii, dreptul la educație, dreptul la ocrotirea sănătății, dreptul la asistență și protecție socială, dreptul la un mediu înconjurător sănătos etc.

Pe parcursul anului s-a urmărit atingerea următoarelor obiective: 1. Dezvoltarea cadrului metodologic de evaluare a dimensiunii financiare a Drepturilor Economice, Sociale și Culturale; 2. Dezvoltarea cadrului metodologic de analiză a cheltuielilor publice prin prisma Drepturilor Economice, Sociale și Culturale; 3. Evaluarea cheltuielilor publice prin prisma Drepturilor Economice, Sociale și Culturale; 4. Formularea soluțiilor de eficientizare a cheltuielilor publice.

Pentru atingerea scopului și obiectivelor, considerând acțiunile planificate, au fost înregistrate următarele realizări:

• A fost dezvoltat cadrul conceptual aferent noțiunii dimensiunea financiară a DESC. A fost studiată experiența internațională în domeniul evaluării dimensiunii financiare a DESC;
• A fost elaborată metodologia de evaluare a dimensiunii financiare a DESC. A fost sintetizat cadrul legal asociat DESC. Au fost identificate și dezvoltate principiile stipulate în legislația internațională și națională asociate DESC din perspectiva configurării dimensiunii financiare a DESC;
• A fost dezvoltat cadrul conceptual asociat procesului de analiză a cheltuielilor publice prin prisma DESC. A fost studiată experiența internațională în domeniul analizei cheltuielilor publice prin prisma DESC;
• A fost elaborată metodologia de analiză a cheltuielilor publice prin prisma DESC. A fost dezvoltat cadrul metodologic de identificare a categoriilor de cheltuieli asociate DESC folosind clasificația bugetară și anume: clasificația funcțională și clasificația economică;
• A fost evaluată dinamica, structura, eficiența și eficacitatea cheltuielilor publice în Republica Moldova prin prisma DESC;
• A fost evaluată dinamica, structura, eficiența și eficacitatea cheltuielilor publice în Republica Moldova prin prisma DESC în condiții de criză (criza pandemică COVID-19, impactul agresiunii militare a Rusiei în Ucraina, etc.)
• A fost evaluat specificul gestiunii cheltuielilor publice prin prisma DESC la nivelul bugetelor locale;
• A fost analizat dreptul la muncă, în mod particular condițiile de muncă, în cadrul Zonelor Economice Libere din Republica Moldova prin prisma cheltuielilor publice. A fost realizat un sondaj destinat angajaților rezidenților Zonelor Economice Libere din Republica Moldova. Condițiile de muncă în Zonele Economice Libere din Republica Moldova au devenit în premieră subiectul unor cercetări sociologice. Chestionarea a presupus metoda eșantionării non-aleatorii intenționate, fiind chestionați respondenții a două mari Companii Multinaționale din două ZELuri reprezentative din Republica Moldova (ZEL „Ungheni-Business” și ZAL PP „Valkaneș”);
• A fost analizată finanțarea DESC la nivelul programelor de cheltuieli din cadrul Bugetului Public Național și Bugetelor Locale. A fost analizată asigurarea protecției drepturilor economice, sociale și culturale de către autoritățile publice locale de nivelul I prin evoluția programelor finanțate de la bugetul local al municipiului Cahul;
• A fost analizată implementarea bugetării orientate spre drepturile omului în Republica Moldova;
• Au fost analizați indicatorii eco-inovației în vederea promovării și asigurării dreptului la un mediu sănătos și a dreptului la muncă, prin adoptarea tehnologiilor „verzi” și a practicilor de business sustenabile. A fost analizat cadrul general pentru eco-inovare la nivel național și internațional (bariere, catalizatori, premize, sectoare, actori importanți) în vederea asigurări dreptului la muncă și la un mediu sănătos și impactul acestuia asupra cheltuielilor publice;
• Au fost analizate cheltuielile publice pentru cultură prin prisma respectării DESC. A fost analizată calitatea și prioritățile gestiunii cheltuielilor publice cu privire la sectorul cultural din perspectiva respectării DESC. Au fost identificate problemele existente în funcționarea eficientă a mecanismelor de finanțare a culturii prin prisma dreptului la cultură;
• Au fost analizați indicatorii de măsurare a progresului social înregistrat de societăți. Au fost identificați indicatorii cheie de evaluare a progresului social. A fost efectuată analiza comparativă a progresului social înregistrat de societăți la nivel internațional. A fost identificată corelația dintre indicatorii elaborați de diverse organisme internaționale. A fost determinată corelația dintre progresul economic și progresul social înregistrat de societăți. A fost realizată analiza comparativă a progresului social înregistrat de Republicii Moldova, România și alte societăți. A fost identificat rolul ce revine serviciilor publice în creșterea nivelului de trai și a stării de satisfacție a cetățenilor. A fost pus în evidență faptul că dezvoltarea unor relații de parteneriat cu reprezentanții altor sectoare ar fi o soluție ideală pentru acoperirea unui spectru mult mai larg de servicii sociale acordate;
• A fost analizată incluziunea financiară prin prisma caracteristicilor drepturilor omului: accesibilitate-educație-reziliență și dimensiunii digitale, accesibilitate-aplicare-adoptare;
• A fost identificat și fundamentat scopul şi rolul managementului cheltuielilor în sistemul de sănătate publică în Republica Moldova. A fost stabilită legătura dintre managementului cheltuielilor în sistemul de sănătate publică şi managementul bugetului în Republica Moldova. Au fost evaluate elemente de ecomomie sanitară: cererea de servicii de sănătate, oferta de servicii de sănătate. A fost dezvoltat mecanismul de echilibrare a cererii şi ofertei serviciilor de sănătate. A fost realizată evaluarea economică a serviciilor de sănătate publică prin prisma costurilor și consecințelor. Au fost analizate tipurile de consecințe – efecte, beneficii și utilități. Au fost analizate utilitățile după metoda de măsurare QALY. Au fost identificate problemele de măsurare a consecințelor serviciilor de sănătate publică. Au fost sistematizate tehnicile de evaluare economică a serviciilor de sănătate publică. A fost elaborat modelul de interconexiune existentă între echitate – calitate – protecție împotriva riscului financiar în domeniul de sănătate publică;
• Au fost formulate și argumentate soluțiile de eficientizare a cheltuielilor publice prin prisma DESC (în funcție de drepturile individuale);
• Au fost organizate și desfășurate două evenimente științifico-practice destinate schimbului de opinii, prezentării, discutării și diseminării rezultatelor cercetărilor obținute în cadrul etapei anuale a proiectului (unul – la ASEM, al doile – la UBPH, mun. Cahul): – Masa rotundă „Respectarea DESC: particularități și provocări” (21 decembrie 2021) organizată și desfășurată de către membrii echipei de proiect de la Universitatea de Stat „B. P. Hașdeu” din Cahul; – Masa rotundă „Dezvoltarea cadrului metodologic de evaluare a cheltuielilor publice prin prisma Drepturilor Economice, Sociale și Culturale” (16 septembrie 2022) organizată și desfășurată la ASEM;
• A fost susținută teza de doctor „Utilizarea metodelor statistice și econometrice în fundamentarea politicii monetare orientată spre stabilitatea prețurilor”, autor Simion Mija, cercetător științific stagiar în cadrul proiectului, conducător științific dl. Ion Pârțachi, dr., prof. univ., cercetător științific principal în cadrul proiectului.
• Indicatorii de performanță aferenți Proiectului au înregistrat următoarele valori: a) numărul publicațiilor, total: 27, inclusiv pe categorii: în reviste din străinătate recunoscute – 1; în reviste din Registrul National al revistelor de profil – 7; în lucrările conferinţelor ştiinţifice internaţionale (peste hotare) – 5; în lucrările conferinţelor ştiinţifice internaţionale (Republica Moldova) – 13; Ghid metodologic – 1; b) numărul de participări la manifestări științifice – 25, dintre care: 11 – manifestări științifice internaționale (în străinătate); 14 – manifestări științifice internaționale (în Republica Moldova); c) un sondaj la tematica proiectului organizat și desfășurat; d) două evenimente științifice la tematica proiectului organizate și desfășurate; e) o teză de doctor susținută în CȘS și aprobată de ANACEC; f) o deplasare peste hotare (România, Iași) în scopul diseminării rezultatelor cercetărilor științifice realizate în cadrul proiectului.

De menționat că Coordonatorul Proiectului „ Drepturile omului în Republica Moldova: dimensiunea financiară și consolidarea prin gestiunea eficientă a cheltuielilor publice”, cu cifrul 20.80009.0807.35 este Angela SECRIERU, dr. hab., prof. univ., ASEM.

Asociația Femeile în Dezvoltarea Durabilă a Moldovei (WiSDOM) a implementat recent proiectul Râuri mai curate - mări mai curate (CRoCuS) din cadrul Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020, proiect gestionat de către un consorțiu de 5 parteneri: fundația Earth Forever (Bulgaria), asociația WiSDOM și asociația Ecotox (Republica Moldova), Mama-86 Nova Kakhovka (Ucraina) și primăria Oancea (România).

Scopul proiectului a fost: creșterea gradului de conștientizare și implementarea instrumentelor inovatoare, a bunelor practici și a parteneriatelor în Republica Moldova, România, Bulgaria și Ucraina privind prevenirea, reducerea și reciclarea deșeurilor din râuri. Promovarea practicilor de management durabil al deșeurilor a fost realizat prin implementarea unor instalații demonstraționale, cât și prin procurarea unor echipamente meninte pe de o parte să reducă volumul de deșeuri, și în același timp să producă un material valoros pentru sol, cum ar fi mulciul.

Astfel, grație proiectului CRoCuS, asociația WiSDOM a procurat un mărunțitor de crengi, pe bază de benzină - Tehnoworker TC 15 B - fiind donat  instituțiilor publice (primărie, școală) din satul Slobozia Mare, Cahul. WiSDOM a organizat instruirea privind utilizarea echipamentului, care la moment este utilizat cu succes de către primăria Slobozia Mare în scop de curățare și amenajare a teritoriului din apropierea primăriei, parcului și celui din regiunea lacului Beleu sau a râului Prut.

Este important pe viitor implementarea unor proiecte care axate pe procurarea unor astfel de echipamente de capacitate mai mare, care ar permite gestionarea resturilor organice (crengi, ciocleji, resturi de viță de vie, floarea soarelui) la nivel de comunitate, astfel ca regiunile din zona râurilor să fie mai curate sau arderea să nu fie unica soluție pentru a scăpa de aceste deșeuri. 

Având în vedere problemele ce țin de degradarea solului, insuficiența apei din sol, deteriorarea structurii solului, mulciul obținut prin mărunțirea resturilor organice folosind tocătorul de crengi este utilizat pentru protecția stratului de sol, deoarece permite conservarea apei din sol și împiedică evaporarea în perioadele cu temperaturi ridicate. Mulciul mai este aplicat și ca strat de izolație termică la nivelul solului, împiedicând supraîncălzirea acestuia iîn zilele caniculare, dar și înghețurile timpurii toamna sau cele târzii - primăvara. Dat fiind faptul că rumegușul din lemn obținut prin utilizarea tocătoarelor de crengi este bogat în carbon, acesta poate fi amestecat cu material bogat în azot (de exemplu: resturi alimentare, deșeuri animaliere) și compostat. Aplicarea compostului permite îmbunătățirea structurii și componenței microbiologice a solului.

Un aspect important al proiectului CRoCuS a fost și faptul că în cadrul parteneriatului s-a realizat un schimb de bune practici privind utilizarea echipamentului în cadrul unor ateliere organizate de către partenerii consorțiului. Există speranța ca pe viitor parteneriatul stabilit va veni cu noi inițiative pentru extinderea experienței la o scară mai largă.

Proiectul CRoCuS este implementat în cadrul Programului Bazinul Mării Negre 2014-2020, fiind finanțat de Uniunea Europeană.

Bulevardul Dacia este una dintre principalele străzi care trece prin Chișinău, capitala Moldovei.

Datele din Sistemul automatizat  a statisticilor privind  accidentele rutiere arată că numai pe bulevardul Dacia au fost înregistrate 420 de accidente rutiere rezultând în 27 de decese și 529 de răniri , în perioada 2014 - 2019. 40% dintre aceste accidente au fost cu implicarea pietonilor, dintre care peste 60% au fost loviți pe spațiile destinate circulației acestora, cum ar fi pe trotuare sau insule de refugiu. Trecerile de pietoni de-a lungul bulevardului erau, majoritatea, nesemnalizate, iar marcajele rutiereerau șterse, ceea ce înseamnă că șoferii puteau deseori să treacă cu viteză înaltă fără a observa pietonii.

Începând cu 2020, Automobil Club din Moldova (ACM), cu suportul Fundației pentru  Drumuri mai Sigure, Alianței Estice pentru Transport Sigur și Durabil (EASST) și a Primăriei municipiului Chișinău a depus eforturi enorme pentru a transforma bulevardul Dacia în vederea îmbunătățirii siguranței, accesibilității și mobilității chișinăuienilor.

În 2020, alte trei treceri de pietoni au fost modernizate cu sprijinul EASST, al FIA și Fundației FIA, prioritizând nevoile utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor.

În septembrie am prezentat ultimul set de îmbunătățiri efectuate la intersecția Matei Millo/Fulgulești. Doar la această intersecție au fost înregistrate 7 decese și 83 de răniți în anul 2018.

Îmbunătățirile noastre includ indicatoare noi de trecere pentru pietoni, marcaje accentuate, benzi îngustate și limitatoare de viteză, toate concepute pentru a reduce viteza vehiculului și a oferi spații sigure trecerii pietonilor.

Vitalie Mihalache, directorul Direcției Generale de Transport Public și Căi Comunicații de la Chișinău a menționat:

„Acest proiect reprezintă o inovație pentru orașul nostru. În procesul de implementare a acestuia, am avut ocazia să obținem experiență internațională și să aplicăm noi standarde de proiectare în domeniul siguranței traficului rutier.

Semnificativ este faptul că agenția noastră municipală a fost cea de-a treia parte – executantă – în colaborare cuAutomobil Club din Moldova. Acest lucru le-a permis să schimbe vechile abordări ale designului și să transforme trecerile de pietoni ținând cont de practicile europene și cu accent pe siguranța celor mai vulnerabili utilizatori ai drumurilor. Acest lucru le-a permis să schimbe vechile abordări ale designului și să transforme trecerile de pietoni ținând cont de practicile europene,i cu accent pe siguranța celor mai vulnerabili utilizatori ai drumurilor.Vom continua să încorporăm experiența acumulată și în alte proiecte de renovare și îmbunătățire a siguranței.”

Tatiana Mihailova, Director și Manager de Proiecte la ACM:

„Protecția utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor împotriva riscului rutier este o prioritate pentru ACM. În ultimii ani, multe orașe din întreaga lume au început să prioritizeze siguranța și confortul pietonilor în spațiile publice, în defavoarea mașinilor. De câțiva ani acordăm o atenție deosebită ulevardului Dacia, deoarece datele statistice privind accidența rutieră dezvăluie peste 25 de decese în 5 ani.”

„Transformarea acestei ultime treceri de pietoni s-a bazat pe practici din țări precum Olanda și Regatul Unit al Marii Britanii. Spre exemplu, pentru prima dată, așa element ca ”perna de la Berlin” a fost utilizat, pentru a determina conducătorii auto să reducă viteza.Nevoile bicicliștilor și ale persoanelor cu dizabilități au fost, de asemenea, luate în considerare, instalând  indicatoare suplimentare, pavaj tactil, insule de refugiu, balustrade etc. toate incluse în proiect.”

„Împreună cu Departamentul Transport Public și Căi de Comunicații și Inspectoratul Național pentru Securitate Publică , monitorizăm intersecția vizată și colectăm informații direct de la utilizatorii drumului. Primul feedback din partea locuitorilor locali arată o tendință pozitivă – 73% se simt mult mai în siguranță folosind trecerea reabilitată.”Bulevardul Dacia este una dintre principalele străzi care trece prin Chișinău, capitala Moldovei.

Datele din Sistemul automatizat  a statisticilor privind  accidentele rutiere arată că numai pe bulevardul Dacia au fost înregistrate 420 de accidente rutiere rezultând în 27 de decese și 529 de răniri , în perioada 2014 - 2019. 40% dintre aceste accidente au fost cu implicarea pietonilor, dintre care peste 60% au fost loviți pe spațiile destinate circulației acestora, cum ar fi pe trotuare sau insule de refugiu. Trecerile de pietoni de-a lungul bulevardului erau, majoritatea, nesemnalizate, iar marcajele rutiereerau șterse, ceea ce înseamnă că șoferii puteau deseori să treacă cu viteză înaltă fără a observa pietonii.

Începând cu 2020, Automobil Club din Moldova (ACM), cu suportul Fundației pentru  Drumuri mai Sigure, Alianței Estice pentru Transport Sigur și Durabil (EASST) și a Primăriei municipiului Chișinău a depus eforturi enorme pentru a transforma bulevardul Dacia în vederea îmbunătățirii siguranței, accesibilității și mobilității chișinăuienilor.

În 2020, alte trei treceri de pietoni au fost modernizate cu sprijinul EASST, al FIA și Fundației FIA, prioritizând nevoile utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor.

În septembrie am prezentat ultimul set de îmbunătățiri efectuate la intersecția Matei Millo/Fulgulești. Doar la această intersecție au fost înregistrate 7 decese și 83 de răniți în anul 2018.

Îmbunătățirile noastre includ indicatoare noi de trecere pentru pietoni, marcaje accentuate, benzi îngustate și limitatoare de viteză, toate concepute pentru a reduce viteza vehiculului și a oferi spații sigure trecerii pietonilor.

Vitalie Mihalache, directorul Direcției Generale de Transport Public și Căi Comunicații de la Chișinău a menționat:

„Acest proiect reprezintă o inovație pentru orașul nostru. În procesul de implementare a acestuia, am avut ocazia să obținem experiență internațională și să aplicăm noi standarde de proiectare în domeniul siguranței traficului rutier.

Semnificativ este faptul că agenția noastră municipală a fost cea de-a treia parte – executantă – în colaborare cuAutomobil Club din Moldova. Acest lucru le-a permis să schimbe vechile abordări ale designului și să transforme trecerile de pietoni ținând cont de practicile europene și cu accent pe siguranța celor mai vulnerabili utilizatori ai drumurilor. Acest lucru le-a permis să schimbe vechile abordări ale designului și să transforme trecerile de pietoni ținând cont de practicile europene,i cu accent pe siguranța celor mai vulnerabili utilizatori ai drumurilor.Vom continua să încorporăm experiența acumulată și în alte proiecte de renovare și îmbunătățire a siguranței.”

Tatiana Mihailova, Director și Manager de Proiecte la ACM:

„Protecția utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor împotriva riscului rutier este o prioritate pentru ACM. În ultimii ani, multe orașe din întreaga lume au început să prioritizeze siguranța și confortul pietonilor în spațiile publice, în defavoarea mașinilor. De câțiva ani acordăm o atenție deosebită ulevardului Dacia, deoarece datele statistice privind accidența rutieră dezvăluie peste 25 de decese în 5 ani.”

„Transformarea acestei ultime treceri de pietoni s-a bazat pe practici din țări precum Olanda și Regatul Unit al Marii Britanii. Spre exemplu, pentru prima dată, așa element ca ”perna de la Berlin” a fost utilizat, pentru a determina conducătorii auto să reducă viteza.Nevoile bicicliștilor și ale persoanelor cu dizabilități au fost, de asemenea, luate în considerare, instalând  indicatoare suplimentare, pavaj tactil, insule de refugiu, balustrade etc. toate incluse în proiect.”

„Împreună cu Departamentul Transport Public și Căi de Comunicații și Inspectoratul Național pentru Securitate Publică , monitorizăm intersecția vizată și colectăm informații direct de la utilizatorii drumului. Primul feedback din partea locuitorilor locali arată o tendință pozitivă – 73% se simt mult mai în siguranță folosind trecerea reabilitată.”

Video aici.

A început recrutarea în a patra ediție de Upcelerator! Organizația Dreamups a deschis aplicările în acceleratorul online pentru afacerile ce sunt în faza incipientă. Beneficiază de acces la investiții promițătoare, mentori cu experiență, plan de acțiune clar și networking.

Acceleratorul Upcelerator este program intensiv online ce durează 4 luni, în care fondatorii și fondatorele de startup participă la sesiuni de învățare și lucrează îndeaproape cu mentorii pentru a dezvolta și a perfecționa ideile lor de afaceri. De asemenea, mentorii pot oferi acces la rețelele lor de contacte și la oportunități de finanțare.

Participarea într-un accelerator de startup poate fi o modalitate eficientă de a face pași importanți în dezvoltarea unei afaceri, de a obține suportul și resursele de care au nevoie pentru a crește și a deveni viabile pe termen lung.

Începerea unei afaceri vine și cu propriul set de provocări și riscuri. Este important să înțelegi cum ideea ta va rezolva problema unei audiențe globale. 

Upcelerator conține 16 module cu toate informațiile necesare pe care trebuie să le cunoști pentru a deschide propria companie. Vei învăța și aplica instant cunoștințele prin îndeplinirea la peste 200 de sarcini practice, direct în conceptul tău de afacere și vei primi feedback de la cei mai buni experți pe platforma de e-learning Upfactory.

Ce vor obține participanții din Upcelerator?

-  acces la peste 40 de mentori internaționali;
-  investiții potențiale de 25 000 EUR;
-  peste 500 de ore de mentorat;
-  4 luni de accelerare;
- 16 module cu subiecte despre cum să construiești un startup scalabil;
- peste 200 de sarcini practice.

De asemenea, în accelerator vei avea ocazia să lucrezi în grupe cu alți fondatori/-oare și să creezi conexiuni cu participante/ți din diferite țări. Programul de accelerare va fi integral în limba engleză.

Munca asiduă va fi răsplătită! La sfârșitul programului, startup-urile calificate au posibilitatea de a primi o rundă de investiții potențiale de până la 25 000 EUR.

Taxa de participare este de €499 per startup, indiferent de numărul membrilor dintr-o echipă. Alternativ, există posibilitatea de achitare a taxei în 3 rate: €200,€ 200, €199 suma finală fiind €599.

Upcelerator 2023 se va desfășura în perioada 15 februarie - 6 iunie. Deadline de înregistrare - 31 ianuarie. Formularul de înscriere în Upcelerator e aici: https://bit.ly/Upcelerator2023 

Pentru a afla mai multe detalii despre procesul de aplicare și program. website-ul upcelerator.md sau pagina de Facebook Upcelerator și Dreamups.

Upcelerator este organizat de acceleratorul de inovație și antreprenoriat Dreamups, susținut de Sindicatul de investiții „Mozaic”.