Proiectul de cercetare bilateral moldo-turc: ,,Measuring the performance of SMEs active in the agricultural sector and/or the food industry during the health crisis Covid-19: a study in the Gaziantep and Chisinau region” cu cifrul: 22.80013.0807.3TR, a fost câștigat de către ASEM în cadrul celui de al doilea apel de proiecte moldo-turce pentru anii 2022–2023, anunțat de către Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare (ANCD) și Consiliul Turc de Cercetare Științifică și Tehnologică (TUBITAK).

Realizarea cu succes a obiectivelor și sarcinilor proiectului moldo-turc este asigurată de către conducătorii proiectului: Dna Lica ERHAN dr., conf.univ., ASEM și Dna Lamiha ÖZTÜRK dr., conf.univ., Ankara Medipol University, împreună cu echipele de implementare a proiectului din cadrul Universităților partenere compuse din: Dna Ludmila COBZARI dr., hab., prof. univ., Dna Valentina PALADI dr., conf. univ., Dna Aurelia TOMȘA dr., conf. univ., Liliana STAVER drd., Olga CHICU drd., Dna Zeynep ÖZGÜNER dr., conf. univ., Dl Rıza BAYRAK dr., conf.univ., Dna Tuba BÜYÜKBEŞE dr., prof.univ.

Scopul proiectului constă în dimensionarea impactului pandemiei Covid-19 asupra performanțelor IMM-urilor din sectorul agroalimentar în regiunile Gaziantep și Chișinău, în vederea formulării unor recomandări, care vor contribui la reziliența și consolidarea acestui sector.

Acțiunile realizate în acest an, în vederea atingerii scopului și obiectivelor proiectului s-au valorificat în următoarele rezultate:

1. aprecierea evoluției dezvoltării sectorului IMM din Republica Moldova pentru perioada pre- și post-pandemia Covid-19;
2. selectarea eșantionului reprezentativ de IMM-uri incluse în cercetare, care cuprind 100 de entități din sectorul agroalimentar;
3. elaborarea chestionarului pentru antreprenori și angajați,
4. testarea chestionarului pe eșantionul pilot format din trei manageri de IMM-uri din sectorul agroalimentar și trei angajați din aceste entități;
5. distribuirea chestionarelor prin intermediul Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova atât în format on-line, cât și pe suport de hârtie;
6. parcurgerea instruirilor privind utilizarea softului econometric SmartPLS.
7. analiza datelor colectate prin intermediul softului econometric SmartPLS;

Diseminarea rezultatelor proiectului subscrise acestui an au fost realizate prin participarea cu comunicare la 3 Conferințe Științifice Internaționale și anume:

• 39^th IBIMA International Scientific Conference, desfășurată în perioada 30-31 mai, 2022, Granada, Spania;
• International Scientific Conference on Decision Economics, desfășurată în perioada 13-15 iulie, 2022, L’Aquila, Italia;
• International Scientific Conference “Competitiveness and innovation in the knowledge economy”, desfășurată în perioada 23-24 septembrie, 2022, ASEM, Chișinău.

Comunicările prezentate au fost publicate în cadrul Culegerilor de lucrări științifice a evenimentelor nominalizate. De asemenea, rezultatele proiectului au fost reflectate în cadrul unei monografii, editată la nivel național, cu denumirea: ,,Tendințe și provocări în dezvoltarea și finanțarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii”, autor: Lica Erhan, dr., conf. univ.

Implementarea acestui proiect bilateral este realizat printr-o strânsă colaborare și coordonare a activităților preconizate la fiecare etapă cu partenerii din Turcia. Relațiile de parteneriat moldo-turce au fost consolidate prin vizite de lucru întreprinse de membrii echipelor de cercetare la Ankara Medipol University și Ostim Technical University, precum și prin participări comune a membrilor echipelor la ateliere de lucru și Conferințe Științifice Internaționale.

În cadrul vizitei întreprinse a fost semnat acordul de colaborare dintre Academia de Studii Economice din Moldova și Ankara Medipol University și identificate noi căi de extindere a cooperării atât prin prisma proiectelor internaționale, cât și a mobilităților academice dintre cele două Universități.

În perioada 15 iunie 2021 – 15 decembrie 2023 în ASEM derulează proiectul: „Children Left Behind by Labour Migration: Supporting Moldovan and Ukrainian Transnational Families in the EU/CASTEL” („Copiii lăsați în urma migrației forței de muncă: Sprijinirea familiilor transnaționale moldovenești și ucrainene în UE/CASTEL”), cu nr. ICMPD/2021/MPF-357-0.

Scopul proiectului este de sprijinire a Republicii Moldova și a Ucrainei în îmbunătățirea cadrelor de protecție și a cunoștințelor familiilor transnaționale în legătură cu impactul social și juridic al migrației forței de muncă spre Uniunea Europeană.

Obiective specifice:

1: Impactul potențial negativ al politicilor și dinamicii migrației muncii asupra protecției copiilor în Moldova și Ucraina este înțeles datorită structurilor de cercetare orientate către soluții;

2: Cadrul juridic și politic al migrației de muncă în Moldova și Ucraina sunt îmbunătățite în baza unor dovezi solide de cercetare empirice, inclusiv în ceea ce privește migrația circulară și temporară a forței de muncă;

3: Familiile transnaționale și părțile interesate naționale sunt mai bine informate cu privire la realitățile și aspectele practice legate de migrația forței de muncă;

Pe parcursul anului, printre rezultatele înregistrare se regăsesc activităţi de cercetare: cercetări de teren – interviuri aprofundate cu părinţii migranţi, copiii a căror părinţi sunt plecaţi la muncă peste hotare şi reprezentanţii autorităţilor publice centrale şi locale competenţi în problema în cauză – asistenţi sociali, pedagogi sociali primari, etc. În scopul diseminării rezultatelor cerecetării, membrii proiectului au participat la conferința internațională organizată de Centrul pentru studiul familiilor transnaționale din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj și Fundația Terre des hommes România ”Familii fără frontiere din Ucraina și Moldova. Concluzii preliminare ale unei cercetări unice despre familiile transnaționale”, Bucuresti, 7 Iunie 2022. De asemenea, a fost organizată Masa rotundă „DEZVOLTAREA SOCIALĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA ÎN CONTEXTUL PROCESELOR MIGRAȚIONISTE” (masă rotundă dedicată aniversării a 90 de ani de la nașterea profesorului Ovidiu Bădina).

Coordonatorul proiectului „Children Left Behind by Labour Migration: Supporting Moldovan and Ukrainian Transnational Families in the EU/CASTEL” („Copiii lăsați în urma migrației forței de muncă: Sprijinirea familiilor transnaționale moldovenești și ucrainene în UE/CASTEL” este Dorin VACULOVSCHI, dr., conf. univ.

Echipa din cadrul proiectului „Drepturile omului în Republica Moldova: dimensiunea financiară și consolidarea prin gestiunea eficientă a cheltuielilor publice”, cu cifrul 20.80009.0807.35, reprezentând Parteneriatul dintre Academia de Studii Economice din Moldova și Universitatea ”B. P. Hașdeu” din Cahul a urmărit pentru anul 2022 evaluarea dimensiunii financiare a Drepturilor Economice, Sociale și Culturale (DESC) în Republica Moldova prin analiza cheltuielilor publice. Obiectul de cercetare în cadrul temei proiectului este reprezentat de Drepturile Economice, Sociale și Culturale, și anume: dreptul la muncă și protecția muncii, dreptul la educație, dreptul la ocrotirea sănătății, dreptul la asistență și protecție socială, dreptul la un mediu înconjurător sănătos etc.

Pe parcursul anului s-a urmărit atingerea următoarelor obiective: 1. Dezvoltarea cadrului metodologic de evaluare a dimensiunii financiare a Drepturilor Economice, Sociale și Culturale; 2. Dezvoltarea cadrului metodologic de analiză a cheltuielilor publice prin prisma Drepturilor Economice, Sociale și Culturale; 3. Evaluarea cheltuielilor publice prin prisma Drepturilor Economice, Sociale și Culturale; 4. Formularea soluțiilor de eficientizare a cheltuielilor publice.

Pentru atingerea scopului și obiectivelor, considerând acțiunile planificate, au fost înregistrate următarele realizări:

• A fost dezvoltat cadrul conceptual aferent noțiunii dimensiunea financiară a DESC. A fost studiată experiența internațională în domeniul evaluării dimensiunii financiare a DESC;
• A fost elaborată metodologia de evaluare a dimensiunii financiare a DESC. A fost sintetizat cadrul legal asociat DESC. Au fost identificate și dezvoltate principiile stipulate în legislația internațională și națională asociate DESC din perspectiva configurării dimensiunii financiare a DESC;
• A fost dezvoltat cadrul conceptual asociat procesului de analiză a cheltuielilor publice prin prisma DESC. A fost studiată experiența internațională în domeniul analizei cheltuielilor publice prin prisma DESC;
• A fost elaborată metodologia de analiză a cheltuielilor publice prin prisma DESC. A fost dezvoltat cadrul metodologic de identificare a categoriilor de cheltuieli asociate DESC folosind clasificația bugetară și anume: clasificația funcțională și clasificația economică;
• A fost evaluată dinamica, structura, eficiența și eficacitatea cheltuielilor publice în Republica Moldova prin prisma DESC;
• A fost evaluată dinamica, structura, eficiența și eficacitatea cheltuielilor publice în Republica Moldova prin prisma DESC în condiții de criză (criza pandemică COVID-19, impactul agresiunii militare a Rusiei în Ucraina, etc.)
• A fost evaluat specificul gestiunii cheltuielilor publice prin prisma DESC la nivelul bugetelor locale;
• A fost analizat dreptul la muncă, în mod particular condițiile de muncă, în cadrul Zonelor Economice Libere din Republica Moldova prin prisma cheltuielilor publice. A fost realizat un sondaj destinat angajaților rezidenților Zonelor Economice Libere din Republica Moldova. Condițiile de muncă în Zonele Economice Libere din Republica Moldova au devenit în premieră subiectul unor cercetări sociologice. Chestionarea a presupus metoda eșantionării non-aleatorii intenționate, fiind chestionați respondenții a două mari Companii Multinaționale din două ZELuri reprezentative din Republica Moldova (ZEL „Ungheni-Business” și ZAL PP „Valkaneș”);
• A fost analizată finanțarea DESC la nivelul programelor de cheltuieli din cadrul Bugetului Public Național și Bugetelor Locale. A fost analizată asigurarea protecției drepturilor economice, sociale și culturale de către autoritățile publice locale de nivelul I prin evoluția programelor finanțate de la bugetul local al municipiului Cahul;
• A fost analizată implementarea bugetării orientate spre drepturile omului în Republica Moldova;
• Au fost analizați indicatorii eco-inovației în vederea promovării și asigurării dreptului la un mediu sănătos și a dreptului la muncă, prin adoptarea tehnologiilor „verzi” și a practicilor de business sustenabile. A fost analizat cadrul general pentru eco-inovare la nivel național și internațional (bariere, catalizatori, premize, sectoare, actori importanți) în vederea asigurări dreptului la muncă și la un mediu sănătos și impactul acestuia asupra cheltuielilor publice;
• Au fost analizate cheltuielile publice pentru cultură prin prisma respectării DESC. A fost analizată calitatea și prioritățile gestiunii cheltuielilor publice cu privire la sectorul cultural din perspectiva respectării DESC. Au fost identificate problemele existente în funcționarea eficientă a mecanismelor de finanțare a culturii prin prisma dreptului la cultură;
• Au fost analizați indicatorii de măsurare a progresului social înregistrat de societăți. Au fost identificați indicatorii cheie de evaluare a progresului social. A fost efectuată analiza comparativă a progresului social înregistrat de societăți la nivel internațional. A fost identificată corelația dintre indicatorii elaborați de diverse organisme internaționale. A fost determinată corelația dintre progresul economic și progresul social înregistrat de societăți. A fost realizată analiza comparativă a progresului social înregistrat de Republicii Moldova, România și alte societăți. A fost identificat rolul ce revine serviciilor publice în creșterea nivelului de trai și a stării de satisfacție a cetățenilor. A fost pus în evidență faptul că dezvoltarea unor relații de parteneriat cu reprezentanții altor sectoare ar fi o soluție ideală pentru acoperirea unui spectru mult mai larg de servicii sociale acordate;
• A fost analizată incluziunea financiară prin prisma caracteristicilor drepturilor omului: accesibilitate-educație-reziliență și dimensiunii digitale, accesibilitate-aplicare-adoptare;
• A fost identificat și fundamentat scopul şi rolul managementului cheltuielilor în sistemul de sănătate publică în Republica Moldova. A fost stabilită legătura dintre managementului cheltuielilor în sistemul de sănătate publică şi managementul bugetului în Republica Moldova. Au fost evaluate elemente de ecomomie sanitară: cererea de servicii de sănătate, oferta de servicii de sănătate. A fost dezvoltat mecanismul de echilibrare a cererii şi ofertei serviciilor de sănătate. A fost realizată evaluarea economică a serviciilor de sănătate publică prin prisma costurilor și consecințelor. Au fost analizate tipurile de consecințe – efecte, beneficii și utilități. Au fost analizate utilitățile după metoda de măsurare QALY. Au fost identificate problemele de măsurare a consecințelor serviciilor de sănătate publică. Au fost sistematizate tehnicile de evaluare economică a serviciilor de sănătate publică. A fost elaborat modelul de interconexiune existentă între echitate – calitate – protecție împotriva riscului financiar în domeniul de sănătate publică;
• Au fost formulate și argumentate soluțiile de eficientizare a cheltuielilor publice prin prisma DESC (în funcție de drepturile individuale);
• Au fost organizate și desfășurate două evenimente științifico-practice destinate schimbului de opinii, prezentării, discutării și diseminării rezultatelor cercetărilor obținute în cadrul etapei anuale a proiectului (unul – la ASEM, al doile – la UBPH, mun. Cahul): – Masa rotundă „Respectarea DESC: particularități și provocări” (21 decembrie 2021) organizată și desfășurată de către membrii echipei de proiect de la Universitatea de Stat „B. P. Hașdeu” din Cahul; – Masa rotundă „Dezvoltarea cadrului metodologic de evaluare a cheltuielilor publice prin prisma Drepturilor Economice, Sociale și Culturale” (16 septembrie 2022) organizată și desfășurată la ASEM;
• A fost susținută teza de doctor „Utilizarea metodelor statistice și econometrice în fundamentarea politicii monetare orientată spre stabilitatea prețurilor”, autor Simion Mija, cercetător științific stagiar în cadrul proiectului, conducător științific dl. Ion Pârțachi, dr., prof. univ., cercetător științific principal în cadrul proiectului.
• Indicatorii de performanță aferenți Proiectului au înregistrat următoarele valori: a) numărul publicațiilor, total: 27, inclusiv pe categorii: în reviste din străinătate recunoscute – 1; în reviste din Registrul National al revistelor de profil – 7; în lucrările conferinţelor ştiinţifice internaţionale (peste hotare) – 5; în lucrările conferinţelor ştiinţifice internaţionale (Republica Moldova) – 13; Ghid metodologic – 1; b) numărul de participări la manifestări științifice – 25, dintre care: 11 – manifestări științifice internaționale (în străinătate); 14 – manifestări științifice internaționale (în Republica Moldova); c) un sondaj la tematica proiectului organizat și desfășurat; d) două evenimente științifice la tematica proiectului organizate și desfășurate; e) o teză de doctor susținută în CȘS și aprobată de ANACEC; f) o deplasare peste hotare (România, Iași) în scopul diseminării rezultatelor cercetărilor științifice realizate în cadrul proiectului.

De menționat că Coordonatorul Proiectului „ Drepturile omului în Republica Moldova: dimensiunea financiară și consolidarea prin gestiunea eficientă a cheltuielilor publice”, cu cifrul 20.80009.0807.35 este Angela SECRIERU, dr. hab., prof. univ., ASEM.

Asociația Femeile în Dezvoltarea Durabilă a Moldovei (WiSDOM) a implementat recent proiectul Râuri mai curate - mări mai curate (CRoCuS) din cadrul Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020, proiect gestionat de către un consorțiu de 5 parteneri: fundația Earth Forever (Bulgaria), asociația WiSDOM și asociația Ecotox (Republica Moldova), Mama-86 Nova Kakhovka (Ucraina) și primăria Oancea (România).

Scopul proiectului a fost: creșterea gradului de conștientizare și implementarea instrumentelor inovatoare, a bunelor practici și a parteneriatelor în Republica Moldova, România, Bulgaria și Ucraina privind prevenirea, reducerea și reciclarea deșeurilor din râuri. Promovarea practicilor de management durabil al deșeurilor a fost realizat prin implementarea unor instalații demonstraționale, cât și prin procurarea unor echipamente meninte pe de o parte să reducă volumul de deșeuri, și în același timp să producă un material valoros pentru sol, cum ar fi mulciul.

Astfel, grație proiectului CRoCuS, asociația WiSDOM a procurat un mărunțitor de crengi, pe bază de benzină - Tehnoworker TC 15 B - fiind donat  instituțiilor publice (primărie, școală) din satul Slobozia Mare, Cahul. WiSDOM a organizat instruirea privind utilizarea echipamentului, care la moment este utilizat cu succes de către primăria Slobozia Mare în scop de curățare și amenajare a teritoriului din apropierea primăriei, parcului și celui din regiunea lacului Beleu sau a râului Prut.

Este important pe viitor implementarea unor proiecte care axate pe procurarea unor astfel de echipamente de capacitate mai mare, care ar permite gestionarea resturilor organice (crengi, ciocleji, resturi de viță de vie, floarea soarelui) la nivel de comunitate, astfel ca regiunile din zona râurilor să fie mai curate sau arderea să nu fie unica soluție pentru a scăpa de aceste deșeuri. 

Având în vedere problemele ce țin de degradarea solului, insuficiența apei din sol, deteriorarea structurii solului, mulciul obținut prin mărunțirea resturilor organice folosind tocătorul de crengi este utilizat pentru protecția stratului de sol, deoarece permite conservarea apei din sol și împiedică evaporarea în perioadele cu temperaturi ridicate. Mulciul mai este aplicat și ca strat de izolație termică la nivelul solului, împiedicând supraîncălzirea acestuia iîn zilele caniculare, dar și înghețurile timpurii toamna sau cele târzii - primăvara. Dat fiind faptul că rumegușul din lemn obținut prin utilizarea tocătoarelor de crengi este bogat în carbon, acesta poate fi amestecat cu material bogat în azot (de exemplu: resturi alimentare, deșeuri animaliere) și compostat. Aplicarea compostului permite îmbunătățirea structurii și componenței microbiologice a solului.

Un aspect important al proiectului CRoCuS a fost și faptul că în cadrul parteneriatului s-a realizat un schimb de bune practici privind utilizarea echipamentului în cadrul unor ateliere organizate de către partenerii consorțiului. Există speranța ca pe viitor parteneriatul stabilit va veni cu noi inițiative pentru extinderea experienței la o scară mai largă.

Proiectul CRoCuS este implementat în cadrul Programului Bazinul Mării Negre 2014-2020, fiind finanțat de Uniunea Europeană.