Bugetele precare rezervate serviciilor sociale, dificultatea aplicării unor instrumente legale care ar facilita și ordona achiziția serviciilor, precum și unele confuzii din legislație sunt câteva obstacole care ar trebui înlăturate din procesul complex de extindere și eficientizare a sistemului de servicii sociale în Republica Moldova, spun trei specialiști în domeniul serviciilor sociale din sectorul asociativ și cel public. În mod particular este necesară, în opinia lor, aplicarea unui mecanism de calculare a costurilor per beneficiar de serviciu social, ceea ce ar ajuta la planificare și bugetare, dar și de o delimitare clară, în legislație, a responsabilităților în domeniul social al administrațiilor publice locale. Am discutat subiectul cu Emilia Ciobanu, șefă a Direcției Generale Asistență Socială și Protecție a Familiei și Copilului Fălești, Ludmila Malcoci, directoare executivă a IP Keystone Moldova, și Angela Chirilov, directoare a Inspectoratului Social de Stat.

Subfinanțare și confuzii în legislație, obstacole în dezvoltarea serviciilor sociale

În prezent, în afară de capacitățile financiare precare în prestarea serviciilor sociale pe care le au administrațiile publice locale (APL), unele confuzii din legislație sunt, la fel, obstacole în dezvoltarea sistemului de servicii, spune Emilia Ciobanu. Ea argumentează că legislația nu delimitează clar competențele și responsabilitățile APL: „APL-urile locale au competențe de cooperare și competențe delegate. Dar, spre regret, delimitările competențelor între administrația de nivel central și local în domeniul social sunt confuze și neclare. Nu este definit și delimitat de exemplu însuși conținutul termenului competență – competență proprie sau competență delegată de la nivel central. Actualul sistem de protecție socială finanțează preponderent serviciile sociale specializate, adică cele create și gestionate de către administrațiile publice raionale și se pune mai puțin accent pe dezvoltarea serviciilor primare. Iar asta este o problemă, deoarece noi toți așteptăm să prevenim situațiile de risc, fie că e vorba despre copii sau despre o altă categorie de beneficiari. Din păcate, dacă cadrul legal nu delimitează clar competențele, nu delimitează responsabilitățile și sursele de finanțare, uneori sunt impedimente pentru a APL-urile locale”.

La rândul său, Ludmila Malcoci apreciază că în prezent, serviciile sociale sunt puține și răzlețe în Republica Moldova, iar dezvoltarea lor a depins în mare parte de cât de active au fost autoritățile publice locale și cât de mult au fost ele interesate să susțină grupurile vulnerabile. „Sunt multe raioane care în general nu au servicii sociale, deloc. Ceea ce am putut susține și am putut dezvolta în mare parte a fost cu suportul donatorilor. Eu cred că ar trebui să avem un progam la nivel de stat privind dezvoltarea serviciilor sociale. Nu aș spune că avem servicii puține doar din cauză că nu sunt bani. Sunt puține pentru că foarte multă lume nu s-a gândit la restructurare sau nu și-a dorit o restructurare a sistemului de asistență socială. Noi până azi avem instituții rezidențiale foarte mari, unde stau câte 300 - 500 de persoane cu dizabilități, cum ar fi de exemplu, la Bădiceni, r. Soroca, Orhei, Hâncești. Aceste servicii consumă mulți bani și nu sunt tocmai eficiente, pentru că duc și mai mult la segregarea persoanelor cu dizabilități”, argumentează Ludmila Malcoci. De fapt, adaugă directoarea executivă a IP Keystone Moldova, serviciile sociale sunt până în prezent subfinanțate și din cauză că nu există un mecanism de calculare a costurilor serviciilor sociale: „La planificare, fiecare reieșea din anumite modalități de costificare, nu întotdeauna obiective, iar asta este o problemă, desigur”.

Și Angela Chirilov, directoare a Inspectoratului Social de Stat, instituție care exercită controlul de stat în domeniul asistenței sociale, pune insuficiența finanțării pe primul loc în lista provocărilor în prestarea eficientă a serviciilor sociale: „Bugetele restrânse pot afecta capacitatea de a presta servicii adecvate și de a răspunde nevoilor diverse ale beneficiarilor. Cererea pentru servicii sociale este adesea legată de probleme sociale complexe, cum ar fi sărăcia, excluziunea socială, violența domestică, abuzul de substanțe și probleme de sănătate mentală. Abordarea acestor nevoi complexe poate fi un proces dificil și necesită resurse suplimentare și expertiză specializată. De asemenea, în anumite zone, accesul la serviciile sociale poate fi limitat din cauza distanțelor mari, infrastructurii precare sau izolării geografice. Acest lucru poate crea dificultăți în prestarea și accesul la servicii pentru persoanele din comunități mai puțin dezvoltate sau izolate”.

Posibile soluții: stimulente financiare pentru comunități, un mecanism de calcul al costurilor per beneficiar de serviciu, extinderea pachetului minim de servicii etc.

Emilia Ciobanu, care activează în domeniul asistenței sociale de peste 20 de ani, sugerează câteva măsuri de aplicat, care ar îmbunătăți prestarea și dezvoltarea serviciilor sociale. Una dintre ele ar fi acordarea unor stimulente financare din partea statului pentru dezvoltarea serviciilor la nivel de comunitate: „APL-urile locale au nevoie de susținere din partea statului pentru dezvoltarea serviciilor sociale. Acestea sunt cele mai necesare servicii. Dacă ne dorim să reducem numărul de beneficiari, să prevenim situațiile de risc, trebuie să începem de acolo – de la nivel local și statul ar trebui să-și asume cumva susținerea și a APL-urilor locale”. Ea menționează și finanțarea și extinderea pachetului minim de servicii sociale drept un angajament pe care ar trebui să și-l asume autoritățile centrale, pentru a scoate o parte din povară de pe umerii administrațiilor locale. „La moment, finanțarea pachetului minim de servicii sociale se confruntă cu mari probleme, adică finanțările sunt sporadice... cei de la nivel local nu pot să asigure o finanțare durabilă. În special, cererea pentru serviciul de asistență personală este foarte mare, de aceea cred că e foarte important ca pachetul minim de servicii sociale să fie finanțat din bugetul de stat și să fie puțin extins: la moment aici intră 5 servicii – sprijin familial, monetar, asistența parentală profesionistă, serviciul casă de copii de tip familie și asistența personală. Dar poate că ar fi bine de extins un pic?”, spune Emilia Ciobanu.

Referitor la planificarea și bugetarea serviciilor, șefa DGASPFC Fălești vorbește, în primul rând, despre un mecanism de costificare ca despre o necesitate urgentă: „De atâta timp se vorbește despre costificarea serviciilor, procurarea lor, însă așa și nu avem normative de costificare, iar fără ele este foarte greu de planificat resursele financiare de care ar avea nevoie administrația publică locală pentru a procura serviciile de care are nevoie, dar le are dezvoltate. De asemenea, entitatea care își planifică întreținerea serviciului, la fel, are nevoie de un ghidaj clar în formarea costului per beneficiar de serviciu. Normativele pentru întreținerea serviciilor trebuie să fie actualizate și ajustate la situația reală. Lipsa formulei de calcul al costului serviciului este o problemă foarte importantă”. În opinia sa, ar fi bine de gândit la elaborarea unor mecanisme de finanțare per beneficiar, eventual după modelul din educație și medicină – finanțare per elev sau pacient. „Banii ar trebui să urmeze beneficiarul – dacă are nevoie de servicii sociale la nivel de comunitate – îl susținem în comunitate; dacă trebuie să procurăm pentru el servicii de plasament temporar – banii să fie redirecționați după el. Poate că un astfel de mecanism nu este real pentru moment, dar totuși să ne gândim la el, or, și administrația publică locală ar fi interesată de dezvoltarea serviciilor pimare pentru prevenirea intrării în situații de risc. Atunci, dacă APL-ul ar avea, de exemplu, niște subvenții, confinanțări, și ar primi bani la nivel de localitate, s-ar gândi cum să mențină beneficiarul în comunitate, să dezvolte serviciul la nivel local, dar nu să procure servicii specializate, care sunt mult mai costisitoare. În acest caz autoritățile locale ar fi mai interesate să dezvolte servicii la nivel de comunitate. În prezent, administrația publică locală de nivelul întâi, dacă a identificat, de exemplu, o persoană vârstnică care are nevoie de întreținere sau un copil care e separat de părinți, se gândește mai degrabă cum să-l trimită într-un serviciu specializat și să scape de el din teritoriu. Însă în cazurile în care ar trebui să procure serviciile pentru el s-ar gândi cum să dezvolte serviciul la nivel de comunitate, că-i mai ieftin”, mai explică Emilia Ciobanu.

Ludmila Malcoci: Rolul autorităților publice este să monitorizeze calitatea serviciilor sociale, nu să le presteze și tot ele să le monitorizeze eficiența

Pentru ca parteneriatul dintre prestatorii de servicii sociale și autorități să se dezvolte și să fie eficient, ar trebui regândit mecanismul de finanțare a serviciilor sociale, este de părere Ludmila Malcoci, care, împreună cu organizația pe care o conduce, Keystone Moldova, a obținut acreditarea pentru mai multe servicii sociale prestate. „Noi avem un conflict de interese când autoritatea publică este și prestator de servicii. Sunt puține cazurile când prestatorii de servicii sociale sunt organizațiile neguvernamentale și foarte puține când acești prestatori sunt finanțați din fonduri publice. Un exemplu este linia telefonică instituită de Keystone Moldova, care e un fel de mecanism de reclamații pentru persoane cu dizabilități. Noi am ajutat Ministerul Muncii și Protecției Sociale să o dezvolte, iar Ministerul până la urmă și-a asumat responsabilitatea pentru ea. Keystone Moldova a fost acreditată pentru prestarea acestui serviciu și în fiecare an Ministerul anunță concurs de achiziții publice, noi participăm și obținem banii pentru a presta serviciul dat. Mai există câteva servicii finanțate similar – linie telefonică pentru copii, femei supuse violenței etc. Este un exemplu de parteneriat funcțional între autoritate și prestator. Însă în cazul autorităților publice locale, ele practic nu au servicii pe care să le finanțeze. Pentru ca acest parteneriat să se dezvolte, trebuie să avem un mecanism de finanțare care să contribuie la dezvoltarea mai multor prestatori de servicii sociale privați. La nivel local aceste servicii trebuie dezvoltate de către autorități în funcție de nevoile diferitelor grupuri vulnerabile. În fiecare an aceste nevoi pot fi diferite. Totodată, ar fi bine dacă ar fi un buget pe servicii sociale și în baza acestui buget anual ar fi anunțate achiziții de servicii sociale. Rolul autorităților publice ar fi să monitorizeze calitatea serviciilor. Acesta este de obicei parcursul normal al unui serviciu social. Dar în condițiile în care autoritățile publice sunt cele care se acreditează ca prestatori de servicii, ele prestează servciile și tot ele le monitorizează avem un mare conflict de interese”, argumentează Ludmila Malcoci.

Un parteneriat eficient dintre prestatorii de servicii sociale și autorități este esențial pentru a asigura o ofertă coerentă și integrată de servicii, este de părere Angela Chirilov, doar că aici există anumite condiții. „Coordonarea și colaborarea dintre cele două părți pot fi dificile din cauza diferențelor de competențe, proceduri și priorități între diferitele entități implicate. Prestarea serviciilor sociale de calitate necesită personal bine pregătit și motivat. Uneori este dificil să se găsească și să se păstreze personalul calificat din cauza salariilor mici, a condițiilor de lucru precare sau a lipsei de oportunități de dezvoltare profesională. Anumite categorii de beneficiari ai serviciilor sociale pot fi stigmatizate și discriminate în societate. Aceasta poate afecta prestarea serviciilor și accesul la acestea, deoarece unii prestatori sau autorități pot fi reticenți să se implice sau să ofere sprijin adecvat acestor grupuri. Acestea sunt doar câteva dintre provocările cu care se confruntă autoritățile și prestatorii de servicii sociale. Abordarea lor necesită eforturi continue pentru a îmbunătăți finanțarea, coordonarea, calitatea serviciilor și accesibilitatea acestora, astfel încât să poată răspunde nevoilor complexe ale beneficiarilor”, spune Angela Chirilov.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia îi revine în exclusivitate Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă în mod necesar opinia Uniunii Europene.

Patru persoane cu dizabilități intelectuale din raionul Cantemir care s-au aflat o vreme în instituții rezidențiale vor locui în curând înt-o casă achiziționată special pentru ele în comuna Baimaclia, unde a fost creat serviciul social Locuință Protejată. Acest serviciu este destinat adulților cu dizabilități intelectuale ușoare și cu un grad sporit de autonomie personală. În cadrul serviciului, ei sunt integrați în comunitate, fac împreună treburile casnice și chiar își pot găsi un loc de muncă, fiind ghidați de un lucrător social și un manager al serviciului. Această formă de asistență a persoanelor cu dizabilități contribuie la evitarea izolării și la dezvoltarea abilităților de trai independent.

Serviciul social Locuință Protejată a fost dezvoltat de către Asociația Obștească „Parteneriatul Aachen Moldova” și Consiliul Raional Cantemir, în cadrul proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune”, finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova. Din resursele proiectului a fost procurată casa în care vor locui beneficiarii, care a fost dotată cu mobilier și electrocasnicele necesare, iar Consiliul Raional Cantemir va finanța în continuare activitatea serviciului.

„Un astfel de serviciu era foarte necesar pentru raion, unde avem persoane care riscă să fie plasate în instituții rezidențiale. Aici noi le-am creat condiții bune de trai, ca să nu se simtă că sunt oameni cu dizabilități, ci membri obișnuiți ai comunității”, a declart, la lansarea serviciului, Natalia Dediu, președintă a Asociației „Parteneriatul Aachen Moldova”.

„Locuința protejată, ca serviciu social specializat, are misiunea, pe de o parte, să prevină instituționalizarea – ca oamenii să nu ajungă în instituții imense, centre de plasament sau școli internat -, iar pe de altă parte - să-i susțină pe cei care ies din aceste instituții. Locuințele protejate sunt case obișnuite. Nu vom vedea la poartă inscripții, de exemplu. Sunt case obișnuite, în care persoanele cu dizabilități sunt ghidate, li se oferă suport, asistență, mai ales în primele luni, ca să-și formeze deprinderi de viață, iar ulterior, după suportul oferit, tinerii, dobândind anumite abilități, pot să lucreze în comunitate, se angajează la muncă, își pot pregăti de sinestătător masa, ei pot participa la toate activitățile din comunitate, la hramuri, sărbători etc. Prin locuințele protejate ne apropiem și de oamenii din comunitate - ei înțeleg mai bine ce înseamnă dizabilitatea, toleranța”, explică Marcela Dilion, manageră de programe la Keystone Moldova, organizație care a oferit instruire și mentorat la crearea acestui serviciu social.

Locuința Protejată de la Baimaclia este unul dintre cele 40 de servicii sociale create în diferite localități ale Republicii Moldova în cadrul proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune”, finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova în parteneriat cu IP Keystone Moldova și AO Institutum Virtutes Civilis.

Știai că, din cele 116 mii tone de deșeuri generate în 2021 în Republica Moldova, doar 3% au fost reciclate? Aceste deșeuri sunt din plastic. (sursa: circular.org)

Dar să știi că avem și vești bune: în Moldova există deja peste 10 școli și licee care au venit cu propriile soluții pentru a sprijini lupta cu poluarea cu deșeuri, plastic și provocările de mediu. Și școala ta poate face o schimbare cu ajutorul proiectului Verde Play. Înscrie-te acum. E gratuit și îți aduce minim 5 beneficii.


Verde Play este un proiect de educație pentru mediu și inovații, prin care oferim sprijin și instruire profesorilor și elevilor să creeze propria soluție la provocările de mediu din localitate.

În Republica Moldova sunt deja proiecte dezvoltate de elevi care ne-au impresionat. Iată câteva dintre ele:

Microseră inteligentă creată de David Bragarenco și Daniel Frunză, elevii Liceului Teoretic „Mihail Kogălniceanu”.

Seră inovatoare pentru creșterea microplantelor, cu sisteme integrate de irigare și control automat al condițiilor de creștere, utilizează procesorul Arduino Nano și este perfectă pentru îngrijirea microplantelor în propria casă. În viitor, aceasta poate deveni o afacere profitabilă.

Soluție de producerea eficientă a energiei solare - TehnoIuHas, propusă de elevii Liceului Teoretic „Iulia Hașdeu”

Panoul solar care se rotește în direcția soarelui. Durabilitatea acestuia este monitorizată prin intermediul unei aplicații, iar analiza datelor pe o perioadă de 2-3 zile estimează eficiența și cantitatea de energie generată în viitor.

Bijuterii din plastic reciclat, Recycline Moldova

Transformarea deșeurilor de plastic în produse valoroase și utilizabile, în conformitate cu principiile economiei circulare. Startup-ul preia plasticul din comunitate și îl transformă în materie primă pentru crearea de produse de design, inclusiv o linie de bijuterii autentice. 

Soluție pentru generarea energiei regenerabile, realizată de elevii Liceului Teoretic „Nicolae Iorga”

Creșterea autonomiei energetice a liceului prin instalarea turbinelor eoliene în zona expusă la vânt, iar în viitor se planifică utilizarea soluțiilor care fac parte din prototip: cele fotovoltaice și cele pe bază de electroliză, pentru a obține mai multă energie verde.

Cum poți ajunge să realizezi și în școala sau liceul tău asemenea proiecte inovative?

Simplu. Prin implementarea proiectului Verde Play în școala ta. Iar primul pas este înscrierea în proiect - aici:  https://bit.ly/Regulament_Verde_Play

Verde Play presupune și un curriculum practic și inovator de predare a disciplinei extracurriculare „Inovații și Sustenabilitate”, creat de 8 autori care sunt pedagogi, product experți și experți pe mediu.

Conţinuturile educaţionale se bazează pe 3 verticale, pe care vei putea să le descoperi în ore teoretice şi activităţi aplicate: 

• Economia circulară
• Agricultura organică 
• Energia regenerabilă

 Descoperă fiecare verticală și învaţă să elaborezi proiecte de mediu utile și practice. Îți poți înscrie în proiect școala sau liceul fie că ești profesor sau angajat în administrarea instituției. Iar dacă eşti elev, încurajează administraţia şcolii să aplice la Verde Play. Vom analiza fiecare cerere și vom răspunde cu drag, în cel mai scurt timp posibil. 

 Ce beneficii, concret, primește instituția ta, odată ce este înscrisă în Verde Play?

1. Instruirea gratuită a profesorului delegat de şcoală, în cadrul unui training care se va desfăşura la Centrul Naţional de Inovaţii în Educaţie Digitală Clasa Viitorului. Aici va învăţa ce înseamnă design thinking şi cum poate aplica această practică în predarea lecţiilor şi realizarea de proiecte practice. 
2. Ghid și suport de curs detaliat, elaborat pentru a facilita predarea cursului în clasă.
3. Grant tehnic în valoare de 30 000 lei pentru a asigura instituția cu utilajul necesar predării disciplinei și creării prototipului de proiect.
4. Școala/liceul tău va fi printre primele instituții care vor pilota un curs şcolar opțional în Moldova.
5. Participare în campania de promovare a proiectului, inclusiv prin expoziția științifică realizată la final de pilotare, în ianuarie 2024.
   
   

Iată impresiile profesorilor, autorii curriculei care deja sunt parte a proiectului:

Victoria Calistru, profesoară de geografie și chimie, gimnaziul „Gheorghe Rîșcanu”: „Obiectivul general al acestei discipline este să formeze cetățeni responsabili și implicați în promovarea soluțiilor inovatoare pentru un mediu durabil. Propunem o disciplină extracurriculară formată din 3 verticale de învățare: introducere în sustenabilitate și mediu, inovație și design centrat pe om în contextul sustenabilității, implementare și monitorizare. Această structură a curriculum-ului va permite elevilor să dobândească competențe și cunoștințe în inovație și sustenabilitatea mediului.”

Alexandru Obadă, Technical Lead Clasa Viitorului: „Vor fi utilizate câteva din cele peste 40 de tehnologii ale Clasei Viitorului, care se potrivesc cel mai bine proiectului Verde Play. De exemplu, Pocket Lab, un dispozitiv multifuncțional pentru studiul încălzirii globale și monitorizarea amprentei de carbon. Kiturile Arduino vor ajuta la crearea de soluții tehnologice sustenabile, cum ar fi o urnă inteligentă pentru sortarea deșeurilor. De asemenea, un set de fizică va facilita dezvoltarea de soluții de energie regenerabilă, determinând cea mai potrivită opțiune pentru o localitate, fie că e vorba de energie solară sau eoliană.”

Michelle Iliev, Senior Manager pe educație în cadrul Proiectului Tehnologiile Viitorului: „Prin Verde Play și o nouă disciplină extracurriculară, încurajăm elevii să cerceteze problemele și să dezvolte soluții concrete, folosind designul centrat pe om și tehnologiile disponibile în școli pentru a rezolva problemele de mediu locale.”

Înscrie școala ta în proiectul Verde Play: https://bit.ly/Regulament_Verde_Play până pe 15 iulie 2023.Urmărește evoluţia proiectului pilot pe Facebook și Instagram.

Adresează întrebările tale lui Victor Marițoi, manager de proiect, la hello.verdeplay@gmail.com sau la telefon 060 988 355 - Dreamups.

Proiectul „Verde Play” este lansat sub egida Ministerului Educației și Cercetării, susținut de Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie, Orange Moldova, Kaufland Moldova, ProCredit Bank, Acceleratorul de Inovații și Antreprenoriat „Dreamups” și MoldControl.

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a încheiat programul de instruire privind gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial. Celor 35 de jurnaliști, reprezentanți ai organizațiilor de media, profesori care predau educația media în școli, membri ai Consiliului Audiovizualului, le-au fost înmânate certificatele de participare la program.

Programul, parte a proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, a presupus 20 sesiuni, care s-au desfășurat în perioada 3 mai – 22 iunie, a avut ca scop să sporească capacitățile participanților în ceea ce privește dezinformarea, dar și ca aceștia să dobândească noi abilități și cunoștințe.

Alina Radu, director ZDG, formatorul ultimelor două sesiuni de instruire din cadrul programului, a vorbit participanților despre tehnicile și măsurile jurnaliștilor pentru reziliența publicului în fața dezinformării. „Noi suntem cei care trebuie să verificăm informațiile apărute în spațiul public și să le transmitem mai departe societății, corecte și verificate din mai multe surse dintr-o redacție, cu stăpân. Știri fără surse, redacții fără reporteri și stăpân nu trebuiesc nimănui, ele nu produc ceva bun pentru societate. Reziliența noastră e să oferim spre consum ceea ce știm că este corect. Știrea trebuie să vină dintr-o redacție, să aibă un autor. În ultima perioadă au început să urce redacțiile cu stăpân, iar cele fără - coboară. Oamenii au început să înțeleagă că au o problemă și vor informații verificate de redacții reale. Munca reporterilor a fost denigrată foarte mult în ultimul timp, din cauza unor întâmplări nedorite în unele redacții, dar asta nu înseamnă că toți reporterii sunt răi și nu trebuie să generalizăm”.

Carolina Ungureanu, vicedirector IDIS „Viitorul”: „În Republica Moldova, mijloacele de informare sunt adesea utilizate în scopuri de propagandă și dezinformare. Adesea informația este folosită pentru manipularea opiniei publice, slăbirea coeziunii sociale, promovarea unor interese și, în cazuri grave, poate afecta chiar securitatea statului. Această situație este amplificată de instituții și sisteme administrative fragile, nereglementarea spațiului online, precum și de lipsa unei educații mediatice în societate. Iată, în acest context, considerăm că consolidarea capacităților prin intermediul programului de instruire organizat de către IDIS „Viitorul” în sfera gândirii critice, alfabetizării media, analizei, rezistenței la dezinformare și reflectării informațiilor publice într-un mod imparțial este binevenita în Republica Moldova”.

Irina Bejan, reprezentanta Asociației Obștești „Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară Cahul”: „Am participat la acest program de instruire deoarece în regiunea de sud de unde vin eu, la fel, se simte necesitatea promovării alfabetizării media. Am câștigat recent și un grant în acest sens. Este o pasiune a mea să am discuții cu cetățenii, cu prietenii, cu membrii familiei. Este un început al drumului nostru către promovarea gândirii critice. Războiul ne-a împărțit în două tabere: pro și contra. Nu poți spune războiului da. Ca să nu mai ajungem în astfel de situații, când societatea este dezbinată, multă lume trebuie să înțeleagă cât este de important să cunoaștem ce este alfabetizarea media și să ne informăm din mai multe surse”.

Andrei Bargan, director Media TV și Radio Media din Cimișlia: „Eu lucrez de mulți ani în media, atât radio cât și tv și cred că pentru jurnaliști este foarte important să poate deosebi falsul de adevăr, să nu disemineze falsurile, dar să le combată. Credeam până nu demult că la noi nu sunt știri false, nu se face propagandă, dar după câteva instruiri de genul acesta am înțeles că până la 30% din tot ce avem astăzi este dezinformare, știri false și propagandă. Am înțeles că este o problemă mondială. De combaterea falsurilor sunt preocupate toate țările lumii”.

Olga Drăgălin, profesoară de educație media la Liceul Teoretic „Matei Basarab” din orașul Chișinău: „A fost un program foarte util și trebuie recomandat la cât mai multă lume să se antreneze într-un asemenea exercițiu. Ar trebui să ajungă în cît mai multe școli și să fie predate deformatori cu același nivel de pregătire  pe care i-am avut în cadrul instruirilor din cadrul acestui program, să fie diseminată informația la cât mai multe persoane, de la o vârstă cât mai mică, ca să avem mai mulți oameni cu gândire critică”.

Cătălin Murzac, student ULIM: „Acest program de instruire a depășit așteptările mele. Cunoștințele mele privind dezinformarea au fost aprofundate. Am aflat despre noile instrumente de depistare a informațiilor false, mi-am format o gândire critică datorită formatorilor pe care i-am avut. Am descoperit pentru mine o nouă dimensiune a PR-ului care, cred eu, mă poate ajuta la depistarea informațiilor false”.

Svetlana Secrieru, reprezentantă a Consiliului Audiovozualului: „M-a interesat cel mai mult aspectele legate de dezinformare și manipulare. În ultima perioadă, alături de colegii mei, participăm la mai multe seminare și instruiri ce țin de dezinformare și manipulare pentru că urmează campania electorală. Legat de programul de instruire, apreciez faptul că am avut formatori cu experiență, care au adus exemple clare și am asimilat tot ce trebuie pentru a fi mai pregătiți pe viitor”.

Programul de instruire a avut ca subiecte: educația media și experienţa naţională privind educaţia media; ce stă în spatele tendințelor de dezinformare și care sunt miturile care stau la baza campaniilor de dezinformare. S-a discutat despre tehnici de combatere a dezinformării; despre informațiile false ca parte componentă a dezinformării; despre experiența și bunele practici la nivel internațional în combaterea dezinformării. Participanții au fost instruiți și la capitolul verificarea faptelor; particularitățile dezinformării în mediul online; rolul noilor tehnologii în campaniile de dezinformare; dar și rolul jurnaliștilor în combaterea dezinformării etc.

Participanții la programul de formare vor avea posibilitate să aplice cunoștințele obținute în practică și să elaboreze evaluări/studii de caz/monitorizări/analize pe teme legate de dezinformare, alfabetizare media și gândire critică. Va fi creată și o platforma de cooperare, unde vor fi prezentate evaluările și vor fi formulate recomandări. Vor fi elaborate și 12 infografice pe baza informațiilor relevante conținute în rezultatele și constatările studiilor, analizelor, studiilor de caz etc. Va fi elaborat un „instrument de semnalizare, pe principiul „stegulețele roșii”, care va avea forma unui ghid pentru jurnaliști și utilizatorii  media, care se va axa pe modalitățile de identificare a informațiilor false.

În cadrul proiectului, până acum, a fost efectuată o cartografiere a instituțiilor media și a organizațiilor societății civile active în spațiul mediatic. Au fost organizate întâlniri cu membrii CA pentru contura obiectivele proiectului și contribuția pe care o poate avea societatea civilă în acest domeniu. Va fi făcut un studiu asupra modului în care cele mai influente instituții media moldovenești reflectă problemele interne și externe, care afectează societatea, din perspectiva dezinformării, a prezentării știrilor false.

Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.

--------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - //www.youtube.com/@idisviitorul8539 style=text-decoration: underline; color: #0d4da1;>https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

http://viitorul.org/ro/content/jurnali%C8%99ti-reprezentan%C8%9Bi-ai-ong-urilor-consiliului-audiovizualului-profesori-de-educa%C8%9Bia