Republica Moldova este în continuare un teren fertil  pentru propaganda rusă, deoarece există, pe de o parte, o conexiune interdependentă între fenomenul propagandei și al dezinformării și societățile sărace, pe de altă parte, care sunt mai facil de manipulat. Televiziunea este un mijloc important de informare în rândurile populației din Republica Moldova, iar în ultimii doi ani, pentru spațiul informațional moldovenesc dominat de către mass media rusească, televiziunea rămâne încă a fi o pârghie importantă de influență. Este una dintre concluziile studiului „Politica informațională a televiziunilor din Republica Moldova”, realizat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS „Viitorul”) și prezentat vineri, 15 decembrie, 2023.

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, cu susținerea financiară a Ambasadei Finlandei la București și a avut ca scop monitorizarea principalelor posturi de televiziune din Republica Moldova pentru a determina narațiunile informaționale ale surselor media TV și a estima dacă acestea informează cetățenii corect și echidistant, sau dimpotrivă, au tenta de a dezinforma și manipula opinia publică moldovenească.

Ion Tăbârță, expert politic la IDIS „Viitorul”, autorul studiului, a spus că subiectele selectate spre monitorizare reprezentă esența informațională a spațiului din Republica Moldova: politica internă; situația social-economică; justiția; Unitatea Teritorială Autonomă (UTA) Găgăuzia; politica externă; agresiunea militară a Rusiei contra Ucrainiei. Au fost analizate principalele produse informaționale care modelează opiniile în spațiul informațional: buletinele de știri; materiale cu tematică politică și social-economică; și talk-show-urile politice. Astfel, au fost selectate spre a fi monitorizate: Moldova 1; Jurnal TV; TV8; TVR Moldova; Pro TV; Vocea Basarabiei; Orizont TV; Exclusiv TV; Cinema 1; și Gagauziya Radio Televizionu (GRT). Criteriile de selectare a televiziunilor au fost nivelul de audiență în conformitate cu măsurătorile efectuate și popularitatea lor rezultând din datele cercetărilor sociologice.

Este de menționat aici că la 16 decembrie 2022, Comisia Situații Excepționale a dispus suspendarea licenței de emisie pentru canalele Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6, Orhei TV, pentru „lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și a războiului din Ucraina”, iar unele dintre acestea – RTR Moldova, NTV Moldova, Primul în Moldova și TV6, care erau la acel moment printre primele 10 TV-uri cu cea mai mare audiență, au migrat spre altele, cu audiență mai mică. RTR Moldova spre Cinema 1, NTV Moldova spre Exclusiv TV și TV6 spre Orizont TV. Astfel, în monitorizare au fost incluse dublurile lor. Din aprilie 2023, primul în Moldova nu a mai produs continut informativ și nu a fost monitorizat.

Studiul a analizat narațiunile televiziunilor date referitoare la subiecte precum: 9 mai, Marea Adunare „Moldova Europeană” din 21 mai 2023; tematica energetică; protestele fermierilor; majorarea salariului miniștrilor; protestul deținătorilor de patente; incidentul de la Aeroportul Internațional Chișinău soldat cu decesul a două persoane; scandalul lingvistic de la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”; reforma justiției; alegerile pentru funcția de bașcan al UTA Găgăuzia; Summitul Comunității Politice Europene; relațiile Republicii Moldova cu NATO; denunțarea mai multor acorduri cu CSI; agresiunea militară rusă contra Ucrainei etc..

Studiul arată că o parte dintre televiziunile moldovenești dezinformează în mod intenționat și manipulează societatea moldovenească, acționând în interesele geopolitice ale Federației Rusi, dar și în interesele de grup și personale ale elementelor oligarhice din Republica Moldova. Scopul lor este de a nu permite reforma și modernizarea instituțiilor statului, parte a efortului de integrare europeană. De aceea, unele televiziuni încearcă să compromită orice guvernare proeuropeană de la Chișinău, indiferent de culoarea ei politică. Este vorba aici de: Orizont TV; Exclusiv TV; Cinema 1; și Gagauziya Radio Televizionu (GRT).

Autorul studiului mai afirmă că în ultimii doi ani, aceste televiziuni, prin intermediul politicii lor informaționale, au promovat mai multe narațiuni cu scopul de a lovi guvernarea proeuropeană de la Chișinău, și, prin aceasta, în mod intenționat, și constant, să discrediteze parcursul european în rândurile cetățenilor. În perioada de monitorizare au fost promovate narațiuni de manipulare și dezinformare precum: „plătim scump pentru gaz pentru că Sandu nu a vrut să meargă la Moscova ca să se înțeleagă cu Putin”, „cumpăram același gaz rusesc, dar mai scump din Europa”, „Republica Moldova merge pe calea Ucrainei, fiind o unealtă docilă în scopurile agresive ale Occidentului” etc.

„Concluzia generală a studiului este că Moldova 1, Jurnal TV, TV8, TVR Moldova, Pro TV și Vocea Basarabiei își construiesc politica de informare prin abordarea principalelor subiecte mediatice, reieșind din propria politica editorială, obiectivă și subiectivă, iar modul de diseminare a informației în spațiul public are loc prin intermediul știrilor și a talk-show-urilor. Exclusiv TV și Cinema 1 au o politică editorială la știri echilibrată pe unele subiecte, interpretativă pe altele, și de neinformare pe subiectele sensibile, de ordin geopolitic, cum ar fi agresiunea militară rusă contra Ucrainei. Este sesizabilă tenta de a nu promova parcursul european al Republicii Moldova, și dimpotrivă, de a favoriza camuflat direcția estică a vectorului extern sub lozinca echilibristicii geopolitice. Orizont TV deschis promovează interesele politice ale grupului Șor, având o politică informațională anti-UE și pro-Rusia. Politica informațională a GRT este puțin conectată la agenda publică a Republicii Moldova, reflectă situația din UTA Găgăuzia cu accente clare ostile la adresa autorităților centrale de la Chișinău și în interesele politice ale grupului Șor în regiunea găgăuză”, a declarat Ion Tăbârță.

Potrivit lui Ion Tăbârță, Chișinăul este o țintă a agresiunii hibride din partea Moscovei, iar unul dintre elemente este răspândirea propagandei ruse prin dezinformare, pentru a scădea gradul de reziliență a societății și a instituțiilor statului contra acestei agresiuni hibride dirijată de la Moscova. „În Republica Moldova, există încă un segment numeros al populației social-vulnerabile, care, alături de vorbitorii rusolingvi, este cel mai expus la propaganda și dezinformarea venită dinspre Federația Rusă, inclusiv prin intermediul actorilor politici interni, care acționează contrar intereselor Republicii Moldova”, menționează autorul în studiu.

Ion Tăbârță crede că pentru a combate și a reduce din fenomenul dezinformării în Republica Moldova este foarte important de a cunoaște care dintre televiziunile moldovenești manipulează opinia publică prin dezinformare sau neinformare privind principalele subiecte tematice care interesează societatea moldovenească. Astfel, în opinia sa, soluțiile contra televiziunilor care dezinformează, și în general contra fenomenului dezinformării, sunt:     aplicarea legislației

Republicii Moldova pentru televiziunile care nu respectă prevederile codului audiovizualului și acționează subminând securitatea instituției statului, dar și acordarea unei atenției sporite procesului de educație mediatică, începând din școli și continuând pe toate treptele din societate.

Cu referință la soluțiile legale, Ion Tăbârță susține că este indicat ca instituțiile statului să: comunice strategic; stabilească criterii clare de evaluare a posturilor televizate; dezvolte instrumente pentru a putea combate dezinformare de pe internet și platformele de socializare. Privind măsurile educaționale, este necesară: modificarea curriculum școlar (la așa obiecte ca dezvoltarea personală sau educația pentru societate) ca elevii de la ce mai fragede vârste să fie învățați să se orienteze în labirintul informațional al tehnologiilor postmoderniste, ca să poată face distincția dintr-o platformă care informează și una care dezinformează, să depisteze o știre care dezinformează și manipulează; introducerea în ultimul an de studii gimnaziale (cel puțin) și în licee și colegii, în mod obligatoriu, a obiectului de studiu educația mediatică.  

--------------------

Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;

Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;

Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - //www.youtube.com/@idisviitorul8539 style=text-decoration: underline; color: #0d4da1;>https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Centrul pentru Dezvoltare Educațională și Comunitară (CDEC) a organizat 8 cafenele de implicare publică în raionul Leova (în satul Hănăsenii Noi și Filipeni) și raionul Cantemir (în satul Cania și Antonești) în cadrul proiectului “Împuternicirea participării tinerilor în procesul decizional local”.

Fiecare activitate a adunat împreună grupurile de inițiativă civică formate din tineri în aceste localități rurale, reprezentanți ai administrației locale (APL), cadre didactice, părinți, voluntari.

Plini de inițiativă și curaj, 40 de tineri și tinere au dezbătut problemele care îi afectează și pe care vor să le soluționeze, pentru a avea un mediu favorabil pentru dezvoltare și socializare.

În cadrul acestor cafenele, s-au discutat necesitățile cu care se confruntă tinerii la nivel local, serviciile publice de care duc lipsă, s-au schimbat idei și recomandări de implicare și dezvoltare a acestora.

Parpolov Denis, participant grup de inițiativă, comuna Antonești, Cantemir: „Este foarte important să ne spunem problemele cu care ne confruntăm. Prin aceste activități am identificat care sunt necesitățile noastre stringente și cum împreună putem soluționa aceste impedimente”.

Covalschii Alina, participantă grup de inițiativă, satul Cania, Cantemir: „Mi-au plăcut foarte mult aceste ședințe. Am putut discuta ce este nevoie în localitatea mea, mi-a plăcut când am votat și am ales ce avem nevoie cel mai mult tinerii, în localitatea noastră”.

„Să înveți din adolescență să fii activ în comunitatea ta e foarte bine, pentru că atunci când vei ajunge matur, îți va fi mai ușor să faci alegerea corectă. La aceste Cafenele de implicare publică am învățat că doar prin implicare te poți dezvolta personal și așa vei ajuta la identificarea problemelor și rezolvarea lor. Eu, în calitate de tânără, voi face maxim posibil să contribui la dezvoltarea satului meu Filipeni”, ne povestește Rusalina Sîrbu, participantă grup de inițiativă satul Filipeni, Leova.

Cociu Dan, participant grup de inițiativă, comuna Antonești, Cantemir: „Mă bucur că suntem încurajați să ne spunem părerile, necesitățile noastre și să ne implicăm în dezvoltarea localității. În acest mod vom reuși să ne bucurăm și să ne dezvoltăm acolo unde trăim”.

Tinerii au participat activ în discuții, au identificat necesitățile prin prisma perceperilor individuale. În cadrul fiecărei cafenele a fost elaborată o listă cu necesități și probleme, iar la final tinerii au prezentat unele soluții și s-au adresat autorităților locale cu rugămintea de a demara un dialog pentru a soluționa aceste probleme.

Prin organizarea Cafenelelor în localitățile rurale, tinerii și tinerele sunt sprijiniți să fie activi în comunitățile lor și să interacționeze cu reprezentanții administrației locale (APL) și alte părțile interesate, fiind și o  bună pregătire pentru organizarea inițiativelor comunitare pe care le vor desfășura în colaborare cu APL, dar la soluționarea în comun a problemelor cu care se confruntă.

În total, la aceste cafenele de implicare publică, au participat cca 120 persoane.

__________________________________________

 Activitățile sunt organizate în cadrul proiectului „Împuternicirea participării tinerilor în procesul decizional local”, desfășurat de Centrul pentru Dezvoltare Educațională și Comunitară (CDEC) în cadrul proiectului „MYCS: pentru o societate civilă de tineret mai puternică”, implementat de Terre des hommes - Moldova, în parteneriat cu Fundatia Pentru Dezvoltarea Societatii Civile și Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și cofinanțat de European Union in the Republic of Moldova.

Proiectul își propune să consolideze capacitățile actorilor civici locali din domeniul tineretului de a presta programe și servicii de participare și capacitare incluzivă și durabilă a tinerilor: www.tdh.md/MYCS

#MYCS #împreună #maiputernici #maibine

Experiența Coaliției pentru Cheltuieli Publice Transparente, Corecte și Responsabile în  Uniunea Europeană (Open Spending EU Coalition) privind abordarea sistemică a transparenței în cheltuielile publice a fost diseminată miercuri, 13 decembrie, în cadrul celei de-a treia ședință a Coaliției de Monitorizare a Achizițiilor Publice. Un alt subiect abordat a fost deficiențele, identificate de către Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă – AGER, în procesul de monitorizare a achizițiilor centralizate în sănătate realizate de către Centrul pentru achiziții publice centralizate în sănătate (CAPCS).

Coaliția de Monitorizare a Achizițiilor Publice este creată la inițiativa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”, implementat în parteneriat cu Parteneriat pentru Transparență din SUA. Coaliția ce urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Republica Moldova. Din Coaliție fac parte peste 20 de organizații ale societății civile, jurnaliști de investigație, experți şi monitori independenți din Republica Moldova.

Carolina Ungureanu, coordonatoarea proiectului, vice directoare IDIS „Viitorul, a spus în debutul ședinței că este important pentru membrii Coaliției de Monitorizare a Achizițiilor Publice să cunoască bunele practici ale altor organizații care monitorizează achizițiile publice. „Este important pentru noi ca și societate civilă să avem instrumente și cunoștințe suplimentare despre cum trebuie să fie monitorizate achizițiile publice, cum sunt cheltuiți banii publici. Pentru noi este important să cunoaștem exact modalitățile cele mai oportune, ca ulterior să avem monitorizări calitative și să putem veni cu recomandări de îmbunătățire a sistemului de achiziții publice, pentru autoritățile contractante, dar și pentru decidenții, care sunt responsabili de politicile din domeniul achizițiilor publice”.

Prezentă la ședință, Gina S. Lentine, ofițer de program în cadrul Departamentului de Stat al SUA, Biroul pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă, Biroul de Programe Globale, a spus că societatea civilă din Republica Moldova a avut din totdeauna un rol de jucat în consolidarea democrației; a pledat pentru discuții deschise și constructive cu Guvernul; ajută, de asemenea, la tragerea la răspundere a Guvernului, indiferent de cine se află la Guvernare, pentru nereușite. „Aveți cu adevărat o muncă foarte importantă în avansarea eforturilor în această direcție. Sunt încântată să aud despre eforturile voastre pe care le promovați și despre soluțiile pe care le propuneți, le oferiți. După toată munca pe care o faceți, am observat că ați reușit să înregistrați progrese, ați reușit să sporiți integritatea autorităților publice de la nivel național. Vedem că acestea au început să răspundă la unele dintre recomandările voastre. Nu pur și simplu le ia în calcul, dar chiar lucrează activ cu voi pentru a rezolva unele dintre aceste probleme importante pe care le-ați identificat. Suntem foarte mândri să putem sprijini aceste eforturi ale voastre în această muncă importantă menite să avanseze eforturile anticorupție de aici din Republica Moldova în aceste timpuri atât de vitale pentru țară, pentru democrația sa în creștere”.

Krzysiek Izdebski, co-lider al Coaliției pentru Cheltuieli Deschise din cadrul Uniunii Europene, a făcut, online, o prezentare a Coaliției de monitorizare de la nivel UE - Open Spending EU Coalition. Potrivit co-liderului, Coaliția aduce împreună, la masa discuțiilor, academicieni, experți, specialiști, care lucrează în diferite state membre ale UE, anume pentru transparența achizițiilor publice, a cheltuielilor și fondurilor UE. Totodată, a fost analizată legislația și regulamentele sistemelor de achiziții publice ale țărilor membre UE și s-a constatat că există multe legi, multe regulamente, dar important este ca să existe transparență a cheltuielilor fondurilor UE. „Achizițiile publice sunt o parte importantă a muncii noastre, însă există și alte modalități prin care se cheltuie banii UE. Vrem să ne asigurăm că tot sistemul este absolut transparent. Vrem să urmărim drumul banilor care vin direct din bugetul UE către subcontractanți”.

Krzysiek Izdebski a mai spus că așa cum există diferențe în legislația țărilor europene privind achiziții publice, totuși se încearcă să se influențeze prevederile legale ca să se producă schimbările corecte. Anii viitori, spune co-liderul Coaliției, membrii se vor concentra și pe monitorizarea țărilor aflate la etapa de pre aderare la UE, deoarece există reguli de transparență diferite pentru diferite fonduri gestionate de către UE și se dorește a oferi sprijin țărilor în procesul de pre aderare. „Aici nu vorbim de monitorizare de dragul monitorizării, dar vrem să verificăm dacă a fost sau nu acte de corupție în privința cheltuielilor. Foarte mult sprijinim procesul de pre aderare, dar trebuie să venim cu niște reguli cheie pentru transparența fondurlor UE”.

O altă activitate a Coaliției, afirmă Krzysiek Izdebski, este să se asigure că toate achizițiile și toate cheltuielile publice sunt publice, deschise. Ceea ce înseamnă că statele membre sunt obligate să publice datele privind achizițiile publice în timp real. „În ultimii ani ne-am concentrat să aducem mai multă transparență asupra fondurilor de recuperare, de reziliență, care au fost distribuite de către UE în pandemie. Am aflat că în Regulamentul care stătea în spatele acestor fonduri, dar și în regulamentele statelor membre, nu era nici o prevedere despre transparență. Nu exista nici o obligație ca să fie publicate date referitoare la cheltuielile reale. „De la bun început a fost o problemă să înțelegem încotro au plecat acești bani. Și aici apărea problema cu încrederea în instituțiile publice, care scade și încercăm să fim foarte vocali referitor la aceste probleme. Sunt discrepanțe majore între state. Trebuie să creem politici pentru a crește calitatea drepturilor omului. Trebuie să înțelegem cum se cheltuie banii și în statele membre ale UE. Încercăm să intervenim, să luăm legătura cu factorii de decizie, ca să generăm acele schimbări necesare”.

Olga Diaconu, coordonatoare de proiecte la Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), a prezentat deficiențele identificate de către Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă – AGER în procesul de monitorizare a achizițiilor centralizate în sănătate realizate de către CAPCS. Astfel, au fost constatate standarde duble în procesul de achiziție a medicamentelor și probleme majore în domeniul achiziției de ambulanțe. Referitor la achizițiile de medicamente, a menționat că în Republica Moldova sunt medicamente și dispozitive medicale de proastă calitate pentru că mereu se alege ofertele cu prețuri cele mai scăzute. „Acesta este criteriul cel mai des utilizat în achizițiile publice din Republica Moldova, inclusiv în achizițiile de medicamente. Plătim foarte mulți bani, dar calitatea nu este întotdeauna cea mai bună. În unele cazuri se acceptă medicamentele care sunt autorizate în Republica Moldova, în alte cazuri se achiziționează medicamente care nu sunt autorizate nici măcar în țările unde sunt implementate standarde înalte de calitate. Sunt și situații în care se acceptă medicamente care au fost autorizate doar în țara de origine a medicamentului. Sunt în legislație excepții care permit autorităților să jongleze. În unele cazuri cumpără medicamente autorizate, în alte cazuri – neautorizate”.

Despre achizițiile de ambulanțe, a afirmat că anul acesta au fost desfășurate două proceduri de achiziție de ambulanțe, de 5 milioane de euro, pe două loturi. Deși, conform necesităților, sa pledat pentru ambulanțe de tip 4x4, deoarece e dificil să ajungi în sate cu ambulanțe de tip 4x2, totuși majoritatea ambulanțelor procurate în cadrul celor două loturi, au fost de tip 4x2. În ambele cazuri ar fi fost favorizată o companie românească, care a fost favorizată și în România, pentru că ar aparține unui demnitar de stat. „CAPCS, deși a indicat în caietul de sarcini că se procură ambulanțe care corespund standardelor EN1789 și se face referire la directive europene, totuși a lăsat la discreția operatorilor economici să aleagă modalitatea de a verifica dacă ambulanțele corespunde acestor criterii”.

În cadrul ședinței, au fost delegate trei organizații ale societțiii civile, care să facă parte din Platforma Națională pentru Achiziții Publice: Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă – AGER; Asociația Obștească „Local Invest” și Transparency International Moldova.

Până acum Coaliția de Monitorizare a Achiziţiilor Publice s-a întrunit în două ședințe, unde au fost abordate mai multe subiecte și probleme de actualitate din domeniul achizițiilor publice, printre care: programul național de dezvoltare al sistemului de achizițiilor publice pentru anii 2023-2026; transparența și raportarea achizițiilor de valoare mică; trucarea achizițiilor publice etc.

------------------------------------------

Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul, în parteneriat cu Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Parteneriat pentru Transparenţă (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.

În primăvara anului 2023, Centrul CONTACT cu suportului financiar al Suediei, a lansat cea de a treia ediție a programului de dezvoltare organizațională reSTART.

Ediția 2023 s-a axat pe abilitarea și dezvoltarea competențelor organizațiilor necomerciale în scrierea cererilor de finanțare, astfel încât să atragă resurse financiare pentru realizarea misiunii și activităților destinate beneficiarilor organizației. Aflați mai multe de această ediție aici.

Pe parcursul acestui an, reprezentantele celor 20 de organizații necomerciale, împreună cu experții Centrului CONTACT, au studiat toate componentele unui proiect: de la planificarea activităților și a bugetului, până la promovarea, monitorizarea și evaluarea proiectului, iar ulterior au beneficiar de mentorat în procesul de înaintare cererilor de finanțare la diverși donatori.

Un eveniment de totalizare și anunțare a rezultatelor acestei ediții a fost organizat marți, 12 decembrie 2023.

Evenimentul a fost deschis de Serghei Neicovcen, Director executiv, Centrul CONTACT și Oxana Paierele, Coordonatoare programe, Ambasada Suediei în Republica Moldova.

„Programul reSTART a fost gândit în rezultatul situației de acum 3 ani, când pe timp de pandemie mai multe OSC-uri au fost nevoite să pună pe pauză activitățile. Astfel, reSTART este dedicat pentru organizațiile cu pauză în activitate, organizațiilor noi și grupurile de inițiativă. Cea de-a 3 ediție a fost concepută pentru a răspunde la o altă necesitate, cea de depunere a cererilor de finanțare cu accent pe calitatea și competitivitatea cererilor. Ne mândrim și sperăm că absolvenții și absolventele de astăzi vor deveni lideri de echipă cu proiecte ambițioase și importante” a declarat Serghei Neicovcen, Director executiv, Centrul CONTACT.

Oxana Paierele, coordonatoarea de programe din cadrul Ambasadei Suediei în Republica Moldova, a menționat importanta valorificării cunoștințelor acumulate de către organizațiile beneficiare în acest program şi a încurajat aplicarea la diverse apeluri active pentru implementarea conceptelor discutate. „În proiectele şi programele de dezvoltare în țară, se acordă o atenție sporită cooperării cu organizațiile societății civile locale. Organizațiile neguvernamentale își aduc aportul la dezvoltarea comunităților în care activează şi sperăm că prin acest tip de suport, se contribuie inclusiv la promovarea unor inițiative noi şi parteneriate locale cu impact.”, a declarat Oxana Paierele.

Potrivit rezultatelor finale, urmare a programului reSTART, 62% din organizațiile beneficiare au menționat că bugetul organizației în anul 2023 a crescut până la 50% comparativ cu anul 2022, iar 53% dintre organizații au precizat că sursele de venit în anul 2023 s-au diversificat.

„Datorită participării în programul reSTART, am început să elaborăm strategia de dezvoltare organizațională, am făcut planul de comunicare pe proiect, deja avem și o viziune despre atragerea fondurilor, toate astea datorită implicării, mentoratului și suportului oferit. Dacă până în anul 2022 organizația noastră avea proiecte de 20.000 lei, în anul 2023 am reușit să avem un buget de până la 500.000 lei”, menționează Elena Burlacu, AO Centrul de Dezvoltare Personală.

„Experiența din cadrul programului reSTART a fost transformațională, contribuind semnificativ la dezvoltarea abilităților mele de lider și manager. Procesul de elaborarea planului strategic și experiența în scrierea proiectelor m-au echipat cu instrumente necesare pentru a conduce organizația spre realizarea obiectivelor sale strategice, într-un mod mai eficient și mai orientat spre impact”, spune Tatiana Clopot, AO Asociația Băștinașilor din Costuleni.

Programul de dezvoltare organizațională reSTART este un proiect prin care Centrul CONTACT își dorește să contribuie la dezvoltarea organizațiilor societății civile, oferindu-le instrumente și abilități pentru a deveni OSC-uri puternice, transparente, active, reziliente și capabile să răspundă nevoilor beneficiarilor.

Pentru mai multe detalii dar și alte oportunități, accesați site-ul Centrului CONTACT – www.contact.md sau urmăriți pagina noastră de Facebook – https://www.facebook.com/Contact.md