În Republica Moldova, tradițional femeile sunt acelea care iau familia soțului, sau decid asupra unei conexări a numelor ambilor. Cadrul normativ nu prevede o diferențiere între perfectarea unui document nou și schimbarea documentului după modificarea numelui. Atât ca și durată, cât și cost procedura este tratată în mod egal. Serviciile de solicitare a actelor ca urmare a schimbării numelui pot fi accesate doar cu prezență fizică. În anul 2023, conform datelor Agenției Servicii Publice, 97% dintre femei au solicitat acte noi după schimbarea numelui urmare căsătoriei sau divorțului și au cheltuit cel puțin 8,5 milioane de lei, timp și efort dublu, în condițiile actelor valabile.
În acest context, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), a organizat, joi, 25 aprilie 2024, dialogul de politici cu titlu: „Cum diminuăm povara schimbării numelui pentru femeile din Moldova”, în cadrul căruia au discutat cu reprezentanții ministerelor, autoritățile publice și societatea civilă recomandările Notei analitice nr. 2 din 14 martie, elaborată de Diana Doroș, coordonatoare de proiecte IPRE, care a abordat subiectul accesului femeilor/bărbaților la servicii de documentare urmare schimbării numelui după căsătorie sau divorț.
În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.
Diana Doroș, coordonatoare proiecte, IPRE: „Am analizat o situație comună atât pentru Republica Moldova, cât și din practica internațională, când femeile după căsătorie și-au schimbat numele de familie sau numele a fost conexat cu numele soțului. Analiza s-a axat pe procedurile administrative privind perfectarea actelor după schimbarea numelui și identificarea proceselor, dar și disponibilitatea informațiilor privind schimbarea numelui pe pagina ASP. De exemplu, conform datelor ASP, din numărul total de cereri de perfectare a buletinului de identitate în anul 2023, circa 10 482 de cereri au fost din partea femeilor, 9125 de cereri pentru pașaport și 3580 pentru un nou permis de conducere, ceia ce reprezintă mai mult de 97%. Astfel, în urma analizei prezentate, venim cu o serie de recomandări de îmbunătățire a politicilor publice, cum ar fi diminuarea sau eliminarea tarifelor pentru perfectarea actelor de identitate și al permisului de conducere, ca urmare a schimbării numelui, în contextul în care are o perioadă valabilă. O altă recomandare ar fi digitalizarea serviciului de obținere a actelor de identitate, a permiselor de conducere, inclusiv livrarea acestora la domiciliu, precum și excluderea prezentării certificatului medical, la perfectarea permisului de conducere după schimbarea numelui de familie, dacă acesta este încă valabil, integrarea dimensiunii de gen în politicile de digitalizare”.
Liliana Palihovici, Președintă AO, „Institutum Virtutes Civilis”: „Nota analitică elaborată de IPRE ne arată cât de scump ne costă stereotipurile legate de gen. Acestea provin din tradiția familiei noastre care prevede că la căsătorie fata își schimbă numele în familia băiatului. Este o tradiție seculară, care este specifică nu numai Moldovei. Dacă am lăsa acest cadru legal nemodificat și am scoate componenta stereotipurilor de gen, eu cred că ar fi o altă distribuire a costurilor. Pe de altă parte, diminuarea costurilor pentru perfectarea actelor este un lucru binevenit și pentru serviciilor prestate atât femeilor, cât și bărbaților. De ce trebuie să analizăm aceasta tocmai acum? Deoarece, în cele mai dese cazuri, femeile sunt victime ale violenței domestice, iar una din soluțiile de a ieși din acest cerc vicios este divorțul. De obicei, divorțează femeile casnice, care nu au venituri și care au obligativitate, în 30 de zile, să își schimbe buletinul. Astfel, consecințele pentru aceste femei sunt mult mai grave decât le observăm la prima etapă și lipsa posibilității de a achita aceste costuri pune o presiune suplimentară pe umerii acestei femei. Propunerea ar fi ca din partea autorităților locale s fie eliberată o confirmare privind schimbarea numelui, pe perioada valabilității buletinului de identitate. Actualmente lipsește o analiză detaliată a dimensiunii de gen a diferitor categorii de cetățeni, atât în procesul legislativ, cât și la elaborarea politicilor publice. Aplicând aceasta în practică ar da posibilitatea identificării lacunelor dar și a soluțiilor care ar permite diminuarea diferențelor care există”.
Iurie Cristea, Director adjunct al Agenției pentru Servicii Publice (ASP): „Vreau să vă dau câteva statistici complementar la statisticile prezentate de IPRE. Pentru anul 2022, din 18937 de căsătorii 28% din femei au ales să nu își schimbe numele, adică aproape 1/3. Totodată, în 2023 practic 30% din femei au ales aceiași opțiune. Dacă e să facem o comparație cu anii precedenți vedem o tendință în creștere, ceea ce este un efect al emancipării, probabil. Dacă e să vorbim de analiza IPRE, sunt de acord cu toate recomandările, inclusiv cu digitalizarea proceselor, precum și cu plasarea unei informații pe pagina web a ASP. Schimbarea termenului de eliberare a documentelor nu cred că poate fi implementată pentru că orice cetățean decide în ce termen are nevoie, iar la urgență acestea sunt costuri suplimentare. Totodată, sunt de acord că excluderea prezentării certificatului medical la perfectarea permisului de conducere pe perioada de valabilitate a acestuia este o propunere la fel bună. Nu suntem însă de acord cu propunerea de diminuarea sau eliminarea tarifelor pentru perfectarea actelor de identitate”.
Svetlana Andrieș, Reprezentantă adjunctă de țară, UN Women Moldova: „ Dacă e să analizăm partea de costuri. Probabil la metodologia analizei efectuate de IPRE ar fi foarte important să punctăm că există și partea de venit ratat, atunci când femeile și bărbații, care au necesitatea de a schimba permisul, trebuie să își ia mai multe zile libere pentru a obține certificatul medical și a se deplasa la Agenția Servicii Publice. Totodată, ar fi bine ca să analizăm cât de mult aceste costuri sunt generate de situațiile de urgență, pentru că deseori multe cupluri decid după nuntă să călătorească undeva și este necesar de schimbat documentele urgent, iar costurile se triplează. Totodată în afară de perfectarea permisului de conducere, putem completa și perfectarea documentelor de proprietate asupra autoturismului. Din perspectiva, stereotipurilor, este important să menționăm că există și aceste elemente de avansare în carieră, pe care ambii soți și le-au setat, iar schimbarea numelui generează eforturi și costuri adiționale. Din perspectiva victimelor violenței în familie, cred că persoanele social vulnerabile ar trebui să beneficieze de acest mecanism de subsidiare a perfectării actelor. Cred că o practică bună, chiar și în cazul în care nu ne schimbăm IDNP-ul sau nu facem alte schimbări majore, decât schimbarea numelui, ar fi oportun să considerăm generarea automată a actelor, astfel că nu doar costurile să fie reduse, dar și partea de presiune de a fi perfect încadrați în câmpul legal atunci când se fac aceste schimbări”.
Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea integrală a evenimentului aici.
Finanțarea a 15 inițiative locale ale societății civile ce au promovat buna guvernare și egalitatea de gen, instruirea a peste 180 de funcționari publici și reprezentanți ai societății civile în promovarea politicilor sensibile la dimensiunea de gen, asistarea a patru raioane (Telenești, Ialoveni, Strășeni și Rezina) în realizarea auditurilor de gen și în elaborarea Planurilor de acțiuni privind promovarea egalității de gen și instruirea a peste 200 de femei lidere în cadrul Academiei de liderism – reprezintă o parte din rezultatele înregistrate de echipa proiectului „Parteneriate pentru liderismul femeilor și buna guvernare”, realizat de Fundația „Friedrich Ebert” Moldova și AO „Institutum Virtutes Civilis”, cu suportul financiar al Uniunii Europene și Fundației „Friedrich Ebert”.
În cadrul evenimentului de încheiere a proiectului, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks, a subliniat importanța parteneriatelor între organizațiile societății civile și autoritățile publice locale pentru a asigura dezvoltarea durabilă a comunităților din țară:
„Suntem mândri că am susținut implementarea acestei inițiative – iar rezultatele vorbesc de la sine: peste 200 de femei au beneficiat de instruiri pentru a-și consolida capacitățile de lider. Astfel, 63 de femei au candidat la alegerile generale locale din noiembrie 2023, iar 45 de femei au fost alese ca primare și consiliere locale sau raionale. Totodată, mai mult de trei mii de persoane au beneficiat de instruiri despre procesele decizionale și transparența acestora. Sute de tineri au fost implicați în activități de promovare a egalității de gen, zeci de ONG-uri media au promovat necesitatea asigurării egalității de gen la locul de muncă, și multe altele. Ne bucurăm că autoritățile locale din cele patru raioane, unde au fost desfășurate activitățile acestui proiect – Ialoveni, Strășeni, Rezina și Telenești – sunt acum pregătite și responsabilizate să implementeze planuri de acțiune locale, pentru a spori egalitatea de gen. Uniunea Europeană va fi aici și va continua să susțină proiecte de acest gen, astfel încât femeile să aibă o voce puternică în procesele de luare a deciziilor la nivel local, regional și național” a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.
Directoarea Fundației „Friedrich Ebert” Moldova, Ana Mihailov, și-a exprimat speranța că beneficiarii și beneficiarele proiectului vor continua să colaboreze și după încheierea acestuia. „În mod special vreau să menționez angajamentul autorităților publice locale și sperăm foarte mult că funcționarii cu care am colaborat în cadrul proiectului vor reuși să-i inspire și pe alții, inclusiv alte APL-uri, să elaboreze audituri de gen și planuri de acțiuni pentru promovarea egalității de gen. Totodată, aș vrea să-mi exprim încrederea că politicile pe care le vor adopta vor răspunde în mod egal atât necesităților bărbaților, cât și ale femeilor, iar ca rezultat să ne bucurăm cu toții de o societate mai justă și mai echitabilă. În mod evident, subreprezentarea femeilor la toate nivelurile procesului decizional constituie un deficit democratic sever, iar participarea femeilor în politică, prezența lor în guvern și instituții, liderismul femeilor în toate domeniile, sunt cruciale dat fiind experiența diferită de cea a bărbaților pe care o pot aduce femeile pentru a contribui la o schimbare politică reală”, a menționat Ana Mihailov.
În cadrul proiectului „Parteneriate pentru liderismul femeilor și buna guvernare” sute de funcționari publici au fost instruiți în promovarea bunei guvernări și a politicilor publice sensibile la dimensiunea de gen. De asemenea, au fost elaborate șase note analitice ce au cercetat politicile publice și modul în care acestea răspund necesităților specifice ale femeilor și bărbaților. Președinta AO „Institutum Virtutes Civilis”, Liliana Palihovici, a atras atenția că este crucial să se continue eforturile de promovare a bunei guvernări și a politicilor publice sensibile la dimensiunea de gen pentru a asigura progresul și dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova.
„În 2021, când am lansat acest proiect, ne-am propus să contribuim la o mai bună promovare a egalității și echității de gen în Republica Moldova, să creăm oportunități de implicare în viața socială, economică, politică a țării și, în special, ne-am dorit ca Republica Moldova să poată oferi cetățenilor săi condiții echitabile de afirmare, de educație, de acces la servicii publice etc. Din punctul nostru de vedere, avem rezultate cu care ne putem mândri: sute de femei instruite în cadrul programelor noastre astăzi gestionează comunități sau raioane din țară, avem politici publice care au fost îmbunătățite ca rezultat al notelor analitice și recomandărilor pe care le-am realizat prin intermediul proiectului, am oferit publicului mai multe oportunități de a cunoaște femei lidere, de a afla despre provocările prin care trec femeile din Republica Moldova și de a adopta o atitudine pro-activă în susținerea femeilor în asigurarea bunei guvernări”, a menționat Liliana Palihovici.
Lidia Ostaș, consilieră locală în Congazcicul de Sus, UTA Găgăuz Yeri, se numără printre cele peste 200 de femei lidere din toată țara instruite în cadrul Academiei de liderism. Ea afirmă că participarea la instruiri a contribuit semnificativ la dezvoltarea abilităților sale de comunicare, negociere și leadership, permițându-i să fie mai eficientă în gestionarea proiectelor locale și în reprezentarea comunității în fața autorităților. „Academia mi-a oferit curajul de a-mi depăși propriile frici și de a ieșit din zona de confort. Sper ca prin exemplu meu să pot încuraja și alte femei să-și asume rolul de lidere în comunitățile lor. Este important să înțelegem că de noi depinde schimbarea localităților din care venim, iar responsabilitatea noastră este să acționăm cu determinare și încredere pentru a construi un mediu mai prosper și mai echitabil pentru toți locuitorii”, afirmă Lidia Ostaș.
Proiectul „Parteneriate pentru liderismul femeilor și buna guvernare” a susținut și 15 inițiative locale ce au promovat echitatea de gen, au monitorizat transparența decizională și procesele de bună guvernare în comunitățile lor. Printre acestea și proiectul „Young people in action”, realizat în trei sate din raionul Drochia (Șuri, Chetrosu și Drochia). Stas Cebotari, directorul executiv al Centrului de Dezvoltare Durabilă și Inovare Civică din Drochia, spune că proiectul a reprezentat o bună oportunitate să familiarizeze tinerii despre ce înseamnă stereotipurile și prejudecățile de gen. „Prin proiectul nostru am oferit tinerilor oportunitatea de a înțelege și de a combate stereotipurile și prejudecățile de gen, transformându-i în agenți ai schimbării și ai egalității. Este esențial ca tinerii să fie conștienți de impactul pe care îl pot avea în eliminarea discriminării și în promovarea unei societăți mai juste și mai incluzive”, spune Stas Cebotari.
Proiectul „Parteneriate pentru liderismul femeilor și buna guvernare” a fost lansat în 2021 și a fost realizat de echipele Fundației „Friedrich Ebert” Moldova și AO „Institutum Virtutes Civilis”, cu suportul financiar al Uniunii Europene și Fundației „Friedrich Ebert”.
Peste 1200 liceeni și liceene din toată Moldova vor explora lumea startup-urilor și vor transforma ideile lor în afaceri inovatoare în programul Startup School. În perioada aprilie - iunie, aceștia vor lucra umăr la umăr cu profesorii lor, sprijiniți de 10 mentori rezidenți, vor dezvolta abilități de antreprenoriat, leadership și gândire inovatoare pentru a se lansa în lumea startup-urilor.
Startup School by Dreamups este un program național dedicat liceenilor și liceenelor pentru descoperirea lumii afacerilor inovatoare, de pe băncile școlii.
În cadrul ediției 5, au aplicat 101 de profesori și profesoare din întreaga țară, împreună cu peste 2500 de liceeni/e. După un proces riguros de selecție, au fost acceptate pentru participare în anul 2024 un total de 50 de cadre didactice și peste 1200 de tineri/e Aceștia vor lucra în echipe pentru a-și transforma ideile în afaceri inovatoare chiar de pe băncile școlii.
Startup School este un prim pas pentru toți inovatorii și toate inovatoarele din Moldova în realizarea potențialului de antreprenoriat, este un spațiu de încercare, mentorare și ghidare prietenoasă tinerilor și tinerelor.
La evenimentul de lansare, Mihai Stipanov, Fondator Dreamups & Mozaic, a menționat: „Startup School este cel mai mare program educațional antreprenorial din țară și oferă oportunitatea de a învăța și experimenta crearea unei afaceri tehnologice, pentru toți liceenii și liceenele. Mulți dintre voi veți dori să dezvoltați propria companie, iar alții o să aleagă să-și contureze cariera într-un startup. Oricare ar fi alegerea, la Dreamups suntem aici să vă susținem, iar fondatorii ce vor dori să meargă mai departe, vor accesa o multitudine de posibilități și programe avansate de accelerare. Vă urez succes și ne vedem la finalul programului. ”
Tinerii fondatori și tinerele fondatoare vor studia treptele fundamentale pentru construirea propriei afaceri inovatoare pe parcursul celor 6 module disponibile online pe platforma de învățare UpFactory. Aceștia vor avea acces la sesiuni înregistrate în limba română, rusă și limbajul semnelor, prezentate de experți și fondatori cu experiență în startup-uri locale și internaționale, și sarcini practice pentru a-și consolida cunoștințele și abilitățile.
În același timp, atât echipele cât și profesorii vor beneficia de acces exclusiv la cei 10 mentori rezidenți ai programului Startup School. Aceștia îi vor sprijini tinerele talente în abordarea problemelor din perspectiva unui fondator de startup cu impact și le vor oferi un spațiu în care, împreună cu cadrele didactice, aceștia își vor consolida încrederea în propriul potențial de a fi lideri și lidere.
„Am aplicat în program pentru că doresc să fiu «prietenul copiilor», să mergem împreună «pas cu pas» în lumea tehnologiilor și deoarece cred în potențialul echipelor mele.” - a subliniat Ecaterina Dorofeeva, profesoară la Liceul Teoretic V. Maiakovski, Bălți
La finalul programului, liceenii și liceenele își vor prezenta ideile de startup pe care le-au dezvoltat împreună cu colegii lor la evenimentul online de absolvire prin intermediul unor pitch-uri. Cele mai bune 10 echipe vor fi selectate pentru a veni la Chișinău și a-și prezenta rezultatele și afacerile lor tech inovative în cadrul unui Demo Day offline, care va avea loc în luna iunie.
Programul este dezvoltat în cadrul inițiativei „De la liceu la lider: Sprijinirea tinerilor specialiști și a viitorului în Republica Moldova prin incluziune și accesibilitate”, implementat de Acceleratorul de Inovații și Antreprenoriat Dreamups ca parte a proiectului „MYCS: pentru o societate civilă de tineret mai puternică”, implementat de Fundația Terre des hommes - Moldova în parteneriat cu Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (România) și Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (Moldova) și cofinanțat de European Union in the Republic of Moldova.
www.tdh.md/MYCS
#MYCS #împreună #maiputernici #MaiBine
Startup School este de asemenea susținut și finanțat de UN Women, Fundația Est-Europeană, finanțată de Suedia, realizat cu suportul partenerilor strategici Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie, Western NIS Enterprise Fund.
Apreciem mult sprijinul partenerilor de comunicare, Centrul Național de Inovații Digitale în Educație Clasa Viitorului, Diez, Agora și Zugo.
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Institutul pentru Politici Europene de la Berlin (IEP) și Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS), au organizat, în perioada 16-19 aprilie 2024, un curs de instruire pentru tineri din cadrul proiectului „#NEXT4EU – Tinerii pentru integrarea Republicii Moldova în UE”.
La curs au participat 20 de tineri din țară, care au aflat mai multe despre procesul negociere și aderare la UE, etapele care trebuie parcurse, dar și provocările cu care se confruntă Republica Moldova.
În prima sesiune de instruire, Iulian Groza, Director executiv IPRE, a vorbit despre dialogul politic, calitatea reformelor și cooperarea în domeniul politicii externe și de securitate între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Adițional, au fost explorate etapele viitoare ale procesului de negociere și dezbătute prioritățile pe termen mediu și lung ale autorităților publice centrale.
În a doua sesiune, Adrian Ermurachi, Co-Director Executiv, IPRE, a prezentat arhitectura administrativă a procesului de negociere și aderare la UE. Participanții au aflat mai multe despre cadrul instituțional pentru politici și integrare europeană, cadrul strategic de planificare a politicilor și contextul administrativ. Totodată, sesiunea a inclus și o prezentare a celor 35 de grupuri de lucru sectoriale responsabile pentru criteriul politic, criteriul economic și cele 33 de capitole de negociere pentru aderarea la UE.
Sesiunea a 3-ea din ziua a doua a cursului de instruire din cadrul proiectului #NEXT4EU – Tinerii pentru integrarea Republicii Moldova în UE, a fost dedicată perspectivelor asupra celor mai recente evoluții în digitalizarea serviciilor publice. Totodată, sesiunea a prezentat alinierea documentelor de politici cu documentele relevante ale Uniunii Europene ce țin de societatea și economia digitală, guvernarea digitală și securitatea cibernetică. Sesiunea a fost facilitată de Olga Tumuruc Gaivas, fostă Directoare a Agenției de Guvernare Electronică din Moldova, expertă asociat la IPRE.
Sesiunea a 4-a a abordat subiectele dezinformării și comunicărilor politice ale UE. În prezent, spațiul informațional național este intoxicat cu campanii de dezinformare și tactici de război hibrid. Pe măsură ce ne apropiem de viitoarele alegeri și referendum, Moldova se va confrunta probabil cu o avalanșă de amenințări. Totodată, această sesiune a prezentat eforturile autorităților de a proteja integritatea spațiului informațional. Sesiunea a fost facilitată de Simion Ciochină, expert comunicare strategică, IPRE.
În cadrul celei de a 5-ea sesiune, Diana Doroș, coordonatoare de proiect al programului Drepturile Omului la IPRE, a vorbit despre Programul național pentru asigurarea drepturilor omului pentru anii 2024-2027, adoptată recent de autorități. Aprobarea acestui program a fost o acțiune-cheie conturată în Planul Național de Acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În plus, programul servește drept răspuns cuprinzător la recomandările Comisiei Europene, așa cum sunt evidențiate în Raportul din 2023 privind Republica Moldova și politica de extindere a Uniunii Europene.
Totdată, pe parcursul cursului de instruire, tinerii au avut o serie de discuții cu invitați speciali, care au fost: Valeria Bicu și Ludmila – Dragalina Vranceanu, consultante principale în cadrul Biroului pentru Integrare Europeană; Ana Revenco, Directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării; Mădălin Necșuțu, jurnalist TVR Moldova.
Cursul de instruire a fost organizat de IPRE, în cooperare cu Institut für Europäische Politik de la Berlin și Institutul pentru Inițiative Strategice – IPIS, în cadrul proiectului „#NEXT4EU – Tinerii pentru integrarea Republicii Moldova în UE”, care este finanțat de Ministerul Federal de Externe al Germaniei (Auswärtiges Amt).
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu GIZ Moldova, Biblioteca Națională a Republicii Moldova și Agenția de Guvernare Electronică (AGE), a organizat, în perioadă 18-19 aprilie 2024, sesiunea de instruire „Dezvoltarea abilităților digitale în rândul bibliotecarilor din Republica Moldova”. Sesiunea a fost organizată în sediul AGE, fiind puse la dispoziția participanților echipamentele tehnice necesare pentru exerciții practice.
Pe parcursul celor două zile, peste 40 de manageri de biblioteci din diferite localități ale țării au aflat mai multe informații despre modalitățile de accesare a serviciilor publice digitale prin intermediul platformelor existente, precum MPay, MPower, MDelivery și MCabinet. Totodată, participanții au fost familiarizați cu oportunitățile oferite de identitatea digitală și deținerea unei semnături electronice, fiind încurajați să testeze noua aplicație mobilă EVO, dezvoltată de AGE. Sesiunea a fost coordonată de Olga Tumuruc și Victor Guzun, experți în domeniul transformării digitale în cadrul IPRE.
În cadrul instruirii, managerii bibliotecari au scos în evidență mai multe provocări, dar și recomandări pentru sporirea competențelor lor digitale în rândul bibliotecilor, fiind dispuși să ofere sprijin colegilor din cele peste 2500 de biblioteci din întreaga țară, dar și membrilor comunităților pe care le reprezintă.
Instruirea a fost organizat de către IPRE, cu suportul comun al proiectelor „Fondul de Consiliere în Politici” și „E-Guvernare și Digitalizare în țările din Parteneriatul Estic”, finanțate de către Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementate de către GIZ Moldova.