Atare indepartare a ”CSI-ului” spre periferia politicii externe moldovenesti deranjeaza mult Moscova, care prin ”victoria ucraineana” (contribuind la victoria liderului pro-rus V. Ianukovoci) isi reinstaleaza treptat influenta in “vecinatatea” sa vitala. Dupa restabilirea partiala a pozitiilor in Ucraina se creeaza impresia augumentarii preocuparii ruse pentru situatia interna si comportamentul extern al Republicii Moldova. Un prim semnal constituie majorarea cu aproximativ 10% a pretului pentru gazele naturale exportate consumatorilor moldoveni, care pe langa calculele economice urmareste si anumite obiective politice:

• Inducerea in opinia publica a speculatiilor despre scumpirea gazelor ca urmare a distantarii Moldovei de Comunitatea Statelor Independente;
• Diluarea agendei publice moldovenesti  “eurocentrice” in contextul accentuarii apropierii realizate intre R. Moldova si UE;
• Alimentarea discursului politic al actorilor locali  prietenosi sau loiali Federatiei Ruse, care ar conferi o pondere mai mare a partidelor de stanga inainte alegerilor anticipate.

Tacticile rusesti se rezuma la moment la pregatirea unui teren politic propice pentru a coagula fortele de stanga traditional rusofile, renuntand la serviciile exclusive ale Partidului Comunistilor din R. Moldova. Vizita de la Chisinau (31 martie curent) a vice-prim-ministrului rus, Igor Suvalov, vine sa confirme veridicitatea ipotezelor specificate mai sus. La moment, se presupune ca oficialul rus vine pentru a conveni detaliile eventualei intalniri dintre Putin si Filat, care ar putea avea loc cu ocazia reuniunii sefilor de guvern ale statelor CSI, la sfarsitul lunii mai. Oricum, contextul politic moldovenesc ne permite sa presupunem ca Suvalov ar putea juca rolul de mediator intre Alianta si PCRM, in vederea revizuirii art. 78.

In pofida supozitiilor vehiculate de presa ruseasca (Kommersant, Молдавия гнет российскую линию) [1] privitor la incercarea coalitiei liberal-democrate de a-si corecta politica fata de Moscova, exista totusi putine probe care sa dovedeasca acest lucru.

 In primul rand, Rusia a refuzat sa participe la Forumul “Parteneriat pentru Moldova” gazduit de Bruxelles, chiar daca a fost invitata sa sustina financiar planurile guvernamentele ale Chisinaului. De asemenea, partea rusa a decis majorarea pretului la gaze naturale pentru moldoveni, in conditiile reducerii costului acestor hidrocarburi pentru mai multe tari europene prietenoase Moscovei.

Secundo, mai multe componente ale Aliantei sustin actiuni considerate inamicale de autoritatile ruse, care numara: renuntarea de facto la celebrarea a 65 ani de la Marea Victorie a armatei sovietice in cel de-al doilea Razboi Mondial; activitatea Comisiei pentru studierea si aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova; actiunile indreptate intru popularizarea limbii romane, care in consecinta determina limitarea utilizarii limbii ruse etc.

Tertio, exponenti particulari ai Aliantei deja sunt antrenati in diverse scenarii de comunicare cu actori locali din Rusia (spre exemplu, PDM tinde sa stabileasca un parteneriat cu partidul lui Putin “Rusia Unita”). Or, prin intermediul lor are loc echilibrarea tonului Chisinaului fata de Moscova, ceea ce nu intotdeauna reuseste. De aceea, din start, coalitia liberal-democrata contine “contraponderi si limitari”, ceea ce calmeaza tabara de dreapta a Aliantei si o predispune la un dialog cu autoritatile ruse.

In fine, misiunea oficiala a vice-prim-ministrului rus la Chisinau are un obiectiv latent, care consta in revigorarea si reformatarea prezentei ruse in Republica Moldova, accentul urmand sa fie pus pe mai multi parteneri locali, iar strategia “unui singur aliat local” fiind abandonata. 

Referinte:

1. Молдавия гнет российскую линию, http://www.kommersant.ru/doc.aspx?DocsID=1345560&NodesID=5

Observatorul Politic