Un paradox şi mai mare avem din partea Parlamentului R. Moldova. În timp ce mai mulţi donatori, printre care PNUD, Sida şi USAID oferă Parlamentului 3 mln USD pentru dezvoltare instituţională, pe site-ul Parlamentului nu poţi găsi nici o ordine de zi a vreunei Comisii parlamentare sau vreun proces-verbal al acestor şedinţe. Ultimele agende ale şedinţelor Comisiilor parlamentare sunt încă din luna februarie 2009, cu excepţia a 2 Comisii parlamentare, a căror ordine de zi datează din 17 martie 2010. Ceea ce se actualizează pe site-ul Parlamentului sunt doar ordinea de zi a şedinţelor plenare ale Parlamentului şi stenogramele acestor şedinţe + sunt publicate proiectele înregistrate ca iniţiativă legislativă în Parlament.
Centrul de Resurse în domeniul Drepturilor Omului (CReDO) a publicat în ianuarie şi februarie 2010 o evaluare a site-urilor instituţiilor publice centrale. În urma acestor evaluări a venit şi cu recomandări pentru fiecare Minister în parte, precum şi la nivel de Guvern.
Guvernul mai încearcă să bifeze la capitolul „transparenţă” prin mandatarea Consiliului Naţional pentru Participare (CNP) în diferite procese decizionale. Apreciez intenţia Guvernului de formare a CNP şi de mandatare a membrilor consilii în diferite comisii guvernamentale. Cu toate acestea, este necesar ca tot acest proces de mandatare a membrilor CNP să fie unul transparent, accesibil şi altor ONG, care nu sunt membre ale Consiliului.
Consiliul Naţional al ONG, tot în ianuarie 2010 a adresat o scrisoare deschisă, în care a solicitat autorităţilor publice centrale, inclusiv Parlamentului R. Moldova, comisiilor parlamentare permanente, Guvernului R. Moldova, colegiilor ministeriale, agenţiilor de reglementare, să asigure transmisiunea în direct a şedinţelor şi depozitarea înregistrărilor pentru utilizare publică; publicarea pe paginile electronice ale instituţiilor publice centrale a tuturor proiectelor de acte normative şi legislative aflate în procesul de iniţiere, elaborare, avizare, astfel încât părţile interesate să poată face cunoştinţă cu textul integral al proiectului documentului şi informaţiile justificative, observaţiile şi avizele părţilor interesate.
Chiar dacă prin acest document poziţia Consiliului ONG nu este una tranşantă, arată cel puţin gradul minim necesar de transparenţă din partea autorităţilor publice. Acţiuni concrete din partea autorităţilor nu au fost vizibile.
Tu ce părere ai despre transparenţa instituţiilor publice guvernamentale?
