Fiecare profesor care are ocazia să vorbească despre problemele cele mai stringente (teoretice) ale oricărei economii naționale (închise), amintesc de inflație și șomaj. Republica Moldova la acest subiect nu este o excepție, decît că inflația este, totuși, ținută sub control prin instrumentele Băncii noastre Naționale. La capitolul șomaj, însă, așa cum nu avem un organism bine-dezvoltat. Nici nuștiu cum ar trebui ăsta să arate altfel decît prin imaginea generală a Guvernului (începînd cu Ministerul Educației (educația formală), Ministerul Tineretului și Sportului (educația non-formală), Ministerul Justiției și, numaidecît, Ministerul Economiei (reglatorul central al mecanismului economic).
În primul rînd, șomajul este, vrem noi sau nu, acceptăm sau nu, efectul unei oarecare guvernări, adică a capacității acesteia de a implementa un model de creștere economică (pe care, așa cum de multe ori s-a menționat deja, Md nu îl are). Rezultatele experimentale ale ex-modelelor, care au dat-o în bară cu rezultativitatea lor, sunt premisa principală pentru o piață a muncii bolnavă, săracă, bătrînă, urîtă, dar foarte independentă.
De ce bolnavă? Pentru că paralel cu diminuarea populației ocupate (de la 96,1% la 93,8%) , ponderea șomajului a crescut de la 3,9% în Q4 2008 la 6,2% în Q4 2009. (fiecare fuge unde poate, începînd de la tinerii deștepți și finisînd cu maturii descurcăreți care se satură de foșnăitul ridicol al bancnotelor noastre și trec la pipăitul euro, dolari, în cel mai rău caz – rubla rusă).
De ce săracă? Pentru că salariul mediu pe economie este de 2699,5 lei în ianuarie 2009. Minimumul de existență în Moldova – 1368,1 lei (2008), adică circa 78 euro. Suma respectivă nefiind comparabilă nici cu anul 2006 din Uniunea Europeană, unde limitele salariului minim varia dintre limita maximă de 1503 euro în Luxembourg și 129 euro în Letonia.
De ce batrînă? Pentru că pe piața moldovenească a muncii avem 792.1 mii persoane active cu vîrsta peste 35 ani și 682.5 mii persoane active cu vîrsta cuprinsă între 15 și 34 ani. Totodată șomajul în rîndul tinerilor (15-34 ani) e de aproximativ două ori mai mare decît în rîndul celora cu vîrstă mai înaintată.
De ce independentă și urîtă? Pentru că peste 30% din persoanele ocupate în economie, au avut un loc de muncă informal pe parcursul anului 2009. Mai mult decît atît, din numărul total de infracţiuni înregistrate în Republica Moldova pe parcursul anului 2009, așa cum arată estimările Biroului Național de Statistică, fiecare a treia este săvîrşită de persoane în vîrstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie.
Cel mai interesant e că în contextul în care ”suferim” o instabilitate politică de ”invidiat”, nu ai pe cine da vina în așa condiții. Nu doar pentru că cineva anume a condiționat o așa situație, ci și pentru că altcineva anume nu lucrează suficient de bine pentru a îmbunătăți realitatea economică din țara noastră…
Click pe ecuson pentru toate articolele de la această organizație:
