De ce spun asta? 
Pentru că ședința de azi a fost una… mai deosebită. Toate, defapt, au fost deosebite, dar asta… mai deosebită.Mai întîi de toate pentru că a fost prezent domnul Grigore Belostecinic, rector al ASEM (îl pun cu certitudine pe domnul rector pe primul plan), iar în al doilea rînd – Valeriu Lazăr, ministru al Economiei și Comerțului din Republica Moldova. Senzația pe care o am după întîlnirea asta e că am pus un punct la un gen de activitate și deschidem altul. De ce? Pentru că începem să percepem altfel lucrurile.
E o performanță să ai la o întîlnire a unui grup de studenți, în calitate de invitat, un rector (al celei mai prestigioase instituții de învățămînt superior din țară, nu mă tem să spun asta) și un ministru (chiar nu unul simplu ci cel care e direct legat de profilul nostru, al membrilor, de ideile și viziunile pe care le avem, orientat în direcția înspre care tindem mai mult sau mai puțin.
Ce m-a impresionat?
1. nu e obligatoriu să fii născut la Chișinău, în ”leagăn de aur” pentru a deveni cineva, pentru a ajunge să conduci pe alții. Trebuie să ai dorință și să fii incurajat. Să ai spre ce tinde. Domnul Lazăr a tins spre a fi cineva la el în sat Cum a spus-o… să arate satului cine e Și acuma are oportunitatea de a arăta lucrul ăsta întregii țări, care (vrea – nu vrea) pe economie se bazează, or economia e scheletul țării.
2. nu e numaidecît să înveți economie, pentru ca să știi economie (pe lîngă cunoștințe e suficient să fii politician, unii – știu să vobească ”profesional” la oricare subiect abordat, evitînd răspunsul direct). Și chiar e un lucru impresionant asta: să pui o întrebare și să ai impresia că interlocutorul ți-a dat răspunsul, pe cînd, dacă analizezi bine argumentele – înțelegi că nu înțelegi nimica E interesant asta nu pentru că îmi place cînd cineva duce pe altcineva de nas. E interesant pentru că atunci cînd vezi cum acest fenomen evoluează, prinzi firul politicii moldovenești. Poate că chiar în întreaga lume sunt așa politicienii. Eu nu știu.
3. lumea vorbește. Încearcă să aducă transparență. Unii chiar deschid cărțile și nu au frică să o facă. Și anume grație acestor oameni, se nasc idei creative, proiecte originale, rezultate.
4. oamenii care au cap nu se tem să meargă spre discuții. Acești oameni, mai mult decît atît, au curajul să ceară ca răspunsul să meargă pînă la capăt, ca observația să fie făcută și greșeală să nu rămînă ocolită. I-aș numi anti-politicieni
Așa că… am încă unde crește și am spre ce aspira. Iar atîta timp cît voi avea mai multe întrebări decît răspunsuri, voi fi și motivată să le caut. În mine. Sau în alții.
