Știri sociale

Centrul pentru Dezvoltare Educațională și Comunitară (CDEC) a prezentat rezultatele studiului de evaluare a competențelor media și nivelului de alfabetizare mediatică în rândul tinerilor din Republica Moldova, realizat în perioada 20 februarie - 25 martie 2022.

Scopul studiului este de a determina nivelul de informare al tinerilor și de încredere, atitudinea față de sursele de informare și identificarea surselor de informare preferate, percepția tinerilor cu privire la prezența știrilor manipulatoare și necesitatea de a le filtra, nivelul de satisfacţie faţă de mass-media din Republica Moldova, necesitățile curente și provocările tinerilor în raport cu consumul media, în special pe fundalul ultimelor evoluţii de pe arena regională.

Studiul se bazează pe o intervievare a 1533 de respondenți din rândul tinerilor, care au vârsta de la 18 ani în sus, realizat la nivel național.

Remarcăm faptul că cca.47% din tineri au răspuns că ar întâmpina dificultăţi în identificarea acţiunilor manipulatorii din partea mass-media, de la „foarte greu” până la „nu prea uşor aş recunoaşte” (36,5%). Chiar şi în condiţiile posedării unei gândiri critice, a unei educaţii media, a informării din mai multe surse, rezistenţa tinerilor împotriva manipulării este una redusă. Practic, fiecare al doilea tânăr face parte din categoria celor pasibil de a fi influenţaţi de mass-media controlată, să fie victime ale unor manipulări şi dezinformări. 84% din tineri şi-au exprimat acordul cu afirmaţia că pentru tineri „este important ca să poată deosebi știrile care au scop de manipulare sau dezinformare în societate”.

Tinerii recunosc că trebuie să aibă competențe media, astfel 61% din cei chestionaţi consideră că disciplina „Educaţia pentru Media” predată în licee poate să-i protejeze de aşa fenomene ca manipularea, propaganda şi dezinformarea media.

Se remarcă că principala sursă de unde se informează tinerii o reprezintă reţelele de socializare. Motivul pentru care tinerii acordă tot mai mult timp reţelelor de socializare constă în necesitatea de a se informa tot mai mult şi din mai multe surse, mai ales pe fundalul ultimelor evenimente din regiune şi de pe arena mondială, respectiv războiul din Ucraina şi pandemia COVID-19.  

Tinerii sunt conştienţi de faptul că societatea contemporană este supusă permanent unor influenţe mediatice generate de anumite cercuri de interese, fie politice, fie comerciale. Cunoaşterea mai multor limbi străine oferă tinerilor un avantaj enorm, în comparaţie cu generaţia mai în vârstă, de a se informa din mai multe surse, în special străine, ceea ce le dezvoltă o gândire critică, să verifice o ştire, să deosebească o ştire falsă, să identifice manipularea şi dezinformarea media.

84% din tineri folosesc un smartphone pentru a intra în spaţiul online, iar în mediu 6 ore pe zi tinerii stau pe internet. Pentru a se informa, tinerii utilizează după preferinţă, în ordine descrescătoare: mediul online, fiind urmat de televiziune, presa scrisă şi, în final, canalele radio.

Pentru a spori nivelul de cunoștințe al tinerilor în domeniul alfabetizării media, autoarele studiului au propus următoarele recomandări: crearea unui concept sau strategie națională de alfabetizare media ca document separat; identificarea instituției guvernamentale care să coordoneze strategia națională de îmbunătățire a abilităților de alfabetizare media; evaluarea periodică a alfabetizării media la nivel național; „linia fierbinte” la care poate apela orice cetăţean, în cazul depistării unor ştiri false, dezinformări, intoxicări media în vederea sesizării despre acest fapt; crearea unei platforme comune de resurse online de alfabetizare media; cursurile de competențe media să fie considerate o prioritate, etc.

Versiunea integrală a studiului poate fi consultată aici:

https://drive.google.com/file/d/1vE5CwvBCDY4M0qLera6W9nqUbNpF8XEC/view?usp=sharing

Studiul a fost elaborat în cadrul proiectului “Susținerea educației de alfabetizare mediatică pentru tineri”, implementat în cadrul Fondului pentru Cooperare Locală 2021, cu suportul Ambasadei Finlandei la București. Opiniile, concluziile și recomandările exprimate aparțin autorilor CDEC și nu le reflectă neapărat pe cele ale finanțatorului.