Știri sociale

Problemele-cheie conexe procesului de organizare și desfășurare a ultimelor alegeri parlamentare și prezidențiale necesită a fi soluționate prin conjugarea eforturilor decidenților politici, autorităților guvernamentale și reprezentanților societății civile și a centrelor de cercetare. Abordarea acestor probleme nu poate fi amânată, dat fiind impactul negativ al acestora asupra subminării procesului electoral și lezării dreptului la vot pentru unii cetățeni ai Republicii Moldova. Sub acest aspect, manifestarea voinței politice pentru facilitarea procesului de vot este imperativă pentru consolidarea standardelor democrației electorale în țara noastră.

Acestea sunt unele din concluziile principale ale Studiului „Metode alternative de exprimare a votului: Lecții învățate pentru Republica Moldova din experiența României și Estoniei”, prezentat astăzi, în cadrului unui eveniment public on-line, de către Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) în parteneriat cu LID Moldova, Expert-Forum și Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte.

Potrivit autorilor studiului, identificarea soluțiilor pentru asigurarea condițiilor optime de exercitare a votului pentru toți cetățenii, inclusiv pentru cei din diasporă este imperativă, mai ales în condițiile actuale ale Republicii Moldova. Datele statistice oficiale arată că numărul cetățenilor cu reședința obișnuită în Republica Moldova a scăzut în ultimii șase ani cu circa 220 mii de persoane, de la 2,86 mln. la 2,64 mln. de locuitori. Acest lucru indică o creștere accelerată a numărului de emigranți din Republica Moldova, care depășește actualmente cifra de 1 mln. de cetățeni sau peste 30% din populația cu reședință obișnuită. Datorită acestor schimbări, ponderea votanților aflați în afara țării a crescut constant în ultimii ani, fiind reflectată în creșterea ratei de participare la vot din ultimii șase ani de peste 3,5 ori.

Modul în care autoritățile și legiuitorii acționează pentru a remedia problemele identificate poate încuraja sau descuraja participarea cetățenilor la procesul de vot. Spre exemplu, decizia autorităților de a mări constant numărul secțiilor de votare de la un scrutin la altul, în ultimii șase ani, a reușit să motiveze mai mulți cetățeni moldoveni să-și exercite dreptul la vot, în special datorită costurilor mai reduse aferente participării la vot. În același timp, suplimentarea cabinelor de vot în cadrul unor secții de votare în turul II al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020 a fluidizat fluxul de votanți și a permis mai multor persoane să-și exprime opțiunea electorală.

Autorii studiului sunt de părere că există un potențial semnificativ de lărgire a bazinului de votanți, dacă sunt întreprinse măsuri și soluții pentru facilitarea procesului de vot, precum (1) extinderea perioadei de votare de la o zi la două zile consecutive, (2) creșterea plafonului maxim de buletine per secție de votare de la 5000 la 10 000, (3) excluderea mecanismului de înregistrare prealabilă prin cerere scrisă, semnată în grup și (4) introducerea formulei de calcul privind desemnarea numărului și amplasării secțiilor de votare în prevederile Codului Electoral.

Adițional, autoritățile electorale și decidenții politici urmează să examineze posibilitatea introducerii metodelor alternative de vot. Acest demers trebuie analizat în contextul asigurării condițiilor optime de exercitare a votului pentru toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent de numărul și locul aflării acestora. În acest context, experiența recentă a Estoniei și României privind votul prin internet și respectiv prin corespondență poate servi drept un exemplu relevant pentru Republica Moldova, iar bunele practici din activitatea instituțiilor responsabile de la Tallinn sau București pot fi analizate de autoritățile de la Chișinău pentru a fi preluate.

Printre condițiile necesare pentru introducerea metodelor alternative de exprimare a votului în Republica Moldova, ar fi: (1) inițierea unui proces larg de consultări și dezbateri, cu participarea tuturor actorilor relevanți din societate, (2) amendarea cadrului legal electoral care să ofere posibilitatea organizării modalităților alternative de vot, (3) promovarea utilizării tuturor soluțiilor de guvernare electronică existente, (4) introducerea programelor de educație digitală, (5) asigurarea independenței și integrității instituțiilor care gestionează procesul de implementare a votului prin internet sau prin corespondență și (6) informarea eficientă a alegătorilor, pentru a nu permite anularea votului din eroare sau intenționat.

Studiul se adresează atât publicului general, cât și factorilor de decizie din sectorul public. Concluziile și recomandările incluse în această analiză au menirea de a iniția un proces de consultări și dezbateri la nivelul Parlamentului Republicii Moldova și autorităților electorale, cu participarea societății civile și centrelor de cercetare, axat pe posibilitatea implementării metodelor de alternative de exprimare a votului în Republica Moldova. Acest proces ar trebui să faciliteze ulterior analiza și evaluarea resurselor de ordin tehnic și bugetar necesare pentru introducerea metodelor alternative de exprimare a votului. Autorii studiului și-au propus să evidențieze modul în care experiența Estoniei și României poate fi valorificată în contextul actual al Republicii Moldova.

Pentru mai multe detalii, accesați Studiul disponibil aici sau vizionați aici în reluare evenimentul de prezentare a publicației.

Studiul a fost elaborat în carul proiectului „Metode alternative de vot”, implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare (LID Moldova) și Expert-Forum (EFOR România), cu susținerea oferită de Fundația Konrad Adenauer (KAS) în Republica Moldova. Opiniile reflectate în raport aparțin autorilor.