Republica Moldova trebuie să dezvolte un mecanism de avertizare timpurie împotriva amenințărilor hibride
Crearea unui sistem de avertizare timpurie pentru orice tip de amenințare necesită o bună înțelegere a acelei amenințări: semnalele sale, manifestările, mijloacele, domeniile țintite și impactul pe care îl generează. Pe baza acestei înțelegeri, experții proiectează diferite evaluări ale amenințărilor, care permit elaborarea indicatorilor pentru a fi monitorizați, evaluați și analizați. În funcție de domeniul de aplicare al mecanismului și de resursele disponibile, structura indicatorilor poate fi mai mult sau mai puțin complexă.
Aceasta este una din concluziile principale a notei analitice, elaborate de Dumitru MÎNZĂRARI, expert asociat al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și cercetător asociat la SWP Berlin, care analizează cadrul conceptual al războiului hibrid, precum și aspectele conceptuale și metodologice cu privire la mecanismul de avertizare timpurie împotriva amenințărilor hibride.
O provocare majoră, însă, așa cum este recunoscută de experți, este buna înțelegere a tehnologiei conflictelor hibride – sau modul în care eforturile și resursele agresorului, investite în purtarea unui război hibrid, se transformă în probabilitatea de victorie sau eșec. Pentru a reuși acest lucru, trebuie să percepem corect dinamica și mecanismele aplicate de agresor. Anume pe acest aspect s-a concentrat analiza actuală. Aceasta susține, că războiul hibrid vizează în mod particular populația, urmărind să influențeze percepțiile (opiniile) și, în consecință, comportamentul cetățenilor. Ulterior, această capacitate de influență este exploatată pentru a afecta, controla sau schimba conducerea politică, care să permită alterarea politicilor interne și externe ale statului-țintă. O astfel de agresiune externă este realizată prin folosirea domeniul operațional de informații al războiului și este facilitată de lipsa frontierelor naționale în spațiile de informare și comunicare, care astăzi sunt cu adevărat globale.
„Fiind echipați cu această înțelegere putem efectua o evaluare mai precisă și mai eficientă a amenințărilor, să înțelegem mijloacele, căile și finalitățile războiului hibrid. În baza acestora, putem identifica apoi părțile și aspectele slabe în mecanismul unei agresiuni interstatale de tip hibrid. Mai mult decât atât, evaluând condițiile de start specifice ale unui potențial stat-țintă, putem spori acuratețea unei astfel de evaluări. Toți acești pași și noile cunoștințe acumulate ne vor permite să abordăm eficient provocările, identificate de experți drept obstacole în calea dezvoltării unui sistem de avertizare timpurie contra unei agresiuni de tip hibrid”, este de părere Dumitru Mînzărari.
Nota analitică IPRE menționează că un stat agresor poate obține un nivel de control asupra unui stat țintă, prin mijloacele unui ”război hibrid”, care sunt identice celor acceptabile în cazul unui război convențional. De asemenea, în textul Notei, autorul explică mecanismele, instrumentele și efectele tehnologiei de conflict ”hibrid”, oferind mai multe exemple în acest sens. Astfel, constatările autorului oferă premisa pentru crearea unui cadru conceptual în elaborarea contra-măsurilor, începând cu un sistem de avertizare timpurie.
Pentru mai multe detalii, puteți consulta nota analitică în româna aici și engleză aici.
Notă Analitică IPRE a fost publicată în cadrul proiectului „Elaborarea unui mecanism de alertă timpurie pentru contracararea amenințărilor hibride”, implementat cu suportul Oficiului Ambasadei Olandei în Republica Moldova. Opiniile exprimate în cadrul acestei Note Analitice aparțin autorului.
