Cum putem facilita procesul de vot în diasporă?

Alegerile prezidențiale au demonstrat că cetățenii moldoveni aflați în diaspora reprezintă o structură importantă a electoratului Republicii Moldova, care poate juca un rol decisiv pentru stabilirea configurației politice a puterii de la Chișinău. În aceste condiții, revendicările diasporei privind asigurarea condițiilor optime de vot vor fi luate în considerare, inclusiv din calcule electorale. Mai mult, ultimele alegeri au confirmat încă o dată necesitatea amendării unor prevederi ale Codului Electoral ce vizează votul în afara țării.

Acestea sunt concluziile principale ale Notei Analitice, elaborată de Mihai Mogîldea, Lider de echipă, programul Europenizare, în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care a analizat  particularitățile organizării procesului de vot în diasporă pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2020 și a oferit serie de recomandări legate de îmbunătățirea cadrului legislativ și instituțional aferent acestui proces.

Potrivit autorului, desfășurarea ultimelor alegeri prezidențiale peste hotarele Republicii Moldova a consemnat o prezență record la urne, a peste 263 000 de alegători, cu circa 90% mai mare față de ultimele alegeri prezidențiale din 2016. Conform informațiilor prezentate de către Comisia Electorală Centrală (CEC), alegătorii din diasporă au reprezentat peste 16% din totalul votanților, aproape dublu față de precedentul scrutin prezidențial.

În pofida unui regim limitat de mobilitate din cauza pandemiei de COVID-19, mobilizarea activă a diasporei a depășit așteptările experților din domeniul electoral, dar și estimările instituțiilor responsabile de organizarea procesului de vot în diasporă. Deși per ansamblu s-a înregistrat o dinamică pozitivă legată de coordonarea activității birourilor electorale la secțiilor de vot în afara Republicii Moldova, au fost atestate câteva probleme legate de (1) veridicitatea procesului de înregistrare prealabilă, (2) epuizarea buletinelor de vot în 7 secții din Europa Centrală și de Vest și (3) cozile înregistrate la peste 15 secții de votare din câteva orașe europene, precum Londra, Frankfurt pe Main sau Milano.

Problemele semnalate nu au fost în măsură să afecteze rezultatele finale ale alegerilor prezidențiale. Totuși, acestea au relevat existența unor limitări de ordin legal și lipsa voinței politice pentru a răspunde provocărilor conexe desfășurării alegerilor prezidențiale în diasporă.

„Alegerile prezidențiale au demonstrat că cetățenii moldoveni aflați în diaspora reprezintă o structură importantă a electoratului din Republica Moldova, ce poate juca un rol decisiv pentru stabilirea configurației politice a puterii de la Chișinău. Acest lucru a devenit tot mai clar atât pentru partidele de dreapta, cât și de stânga. În același timp, ultimele alegeri au confirmat încă o dată necesitatea amendării unor prevederi ale Codului Electoral ce vizează votul în diasporă. Deși organizarea ultimelor alegeri în diasporă a fost una exemplară și nu s-au înregistrat incidente majore, condițiile de desfășurare ale acestora trebuie adaptate la cotele unei prezențe anticipate de circa 300 000 de alegători”, menționează Mihai Mogîldea.

Reieșind din analiza făcută, autorul propune operarea unor modificări ce țin atât de litera, cât și de spiritul unor alegeri libere și corecte, în cadrul cărora toți își pot exercita dreptul la vot în codiții optime:

1. Introducerea în art. 31, alineatul (3) al Codului Electoral, a valorii/ponderii egale pentru cele trei criterii luate în calcul la organizarea secțiilor de votare peste hotarele țării. Această modificare ar permite securizarea caracterului pertinent și echitabil al formulei de calcul utilizate de către CEC pentru desemnarea numărului secțiilor de votare în diaspora.
2. Majorarea plafonului maxim al buletinelor de vot per secție, eventual de la 5000 la 6000. Revizuirea acestui plafon ar permite asigurarea unui număr optim de buletine pentru secțiile de votare din Europa Centrală și de Vest, unde au fost înregistrate probleme legate de epuizarea buletinelor de vot.
3. Creșterea perioadei de desfășurarea a alegerilor în diasporă de la o zi (duminica) la două zile consecutiv (sâmbăta și duminica). Introducerea acestei modificări va permite fluidizarea procesului de vot și evitarea cozilor din rândul secțiilor de votare.
4. Excluderea procedurii de înregistrare prealabilă prin cerere scrisă în grup din Regulamentul privind înregistrare prealabilă al CEC și păstrarea opțiunii de înregistrare prealabilă doar prin cerere scrisă individuală. Prin intermediul acestei modificări, se va evita colectarea frauduloasă și neîntemeiată a cererilor scrise în grup pentru înregistrarea prealabilă și va scădea semnificativ ponderea semnăturilor colectate organizat la inițiativa unor grupuri de interese afiliate politic.
5. Crearea condițiilor tehnice, instituționale și legale pentru implementarea opțiunilor alternative de exprimare a votului: (1) votul prin corespondență și (2) votul prin internet. Introducerea metodelor alternative de exprimare a votului ar facilita scăderea costurilor asumate de către votanții aflați în diasporă, cât și va asigura dreptul la vot pentru miile de cetățeni moldoveni aflați în Australia, Asia Centrală, Africa și America de Sud, Balcanii de Vest și unele țări europene, unde nu au fost deschise secții de vot până acum.
6. Organizarea unui proces transparent și inclusiv de consultări publice pe marginea amendării Codului Electoral și introducerii metodelor alternative de exprimare a votului, cu participarea instituțiilor de resort și reprezentanților societății civile. Adițional, este imperativă informarea activă a societății privind  fezabilitatea și integritatea acestor metode.

Pentru detalii descărcați nota analitică aici.

Menționăm că analiza a fost elaborată  în cadrul proiectului IPRE „Analize Tematice a politicilor publice”, realizat cu susținerea Fundației Konrad Adenauer (KAS) în Republica Moldova. Opiniile reflectate în prezenta publicație aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia KAS.