Sute de oameni, inclusiv minori, au fost retinuti in Moldova in timp ce
autoritatile statului suprimau demonstratiile care au inceput in capitala la 6
aprilie si au degenerat in tulburari in masa la data de 7 aprilie 2009.
Conform Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, pina la data
de 11 aprilie au fost retinute 129 de persoane, dintre care 88 de persoane au
fost condamnate la detentie administrativa de la 2 la 15 zile, 22 de persoane
au fost amendate si patru persoane au fost eliberate. Nu exista nici o
informatie cu privire la situatia celorlalte 15 persoane. Alte 86 de persoane
au fost detinute fiind suspectate de comiterea unor infractiuni.
Amnesty International este ingrijorata de faptul ca oamenii, majoritatea de
virsta studenteasca, au fost detinuti la intimplare si multi au fost torturati
si maltratati. onG-urile locale dispun de marturiile a 100 de detinuti, ale
familiilor sau avocatilor acestora care pretind ca detinutii au fost batuti sau
torturati sau le-au fost aplicate alte forme crude, inumane sau degradante de
tratament.
Amnesty International s-a adresat in forma scrisa presedintelui Vladimir
Voronin cu privire la urmatoarele preocupari.
APLICAREA EXCISIVÄ‚ A FORTEI DE CÄ‚TRE COLABORATORII POLITIEI DUPÄ‚
DEMONSTRATII
Amnesty International a primit numeroase raportari despre aplicarea excesiva a
fortei de catre colaboratorii politiei dupa demonstratiile care au inceput pe]
data de 6 aprilie. Amnesty International recunoaste ca colaboratorii fortelor
de ordine au atit responsabilitatea, cit si obligatia, in conformitate cu
dreptul international, sa garanteze siguranta si securitatea persoanelor si a
proprietatii. Totusi tine, de asemenea, de responsabilitatea autoritatilor sa
asigure supravegherea demonstratiilor de catre politie in conformitate cu
astfel de standarde internationale cum sunt Codul de Conduita pentru Persoanele
Însarcinate cu Mentinerea Ordinii Publice al onU. Conform Principiilor de Baza
ale onU referitoare la Uzul de Forta si Armelor de Foc, colaboratorii fortelor
de ordine ar trebui sa aplice forta si armele de foc pentru a-si indeplini
obligatiile doar in cazul cind alte metode se dovedesc a fi ineficiente.
Guvernele trebuie sa asigure ca oricare utilizare arbitrara sau abuziva a
fortei de catre colaboratorii politiei sa fie calificata drept infractiune
penala.
Amnesty International a intervievat urmatoarele persoane ale caror cazuri
trezesc ingrijorari:
Valentina Cusnir, deputat independent, la data de 7 aprilie pe
la miez de noapte se afla linga strada principala din Chisinau. Aceasta a
comunicat Amnesty International ca a fost martor cum colaboratorii fortelor de
ordine bateau un grup de tineri, care incercasera sa rastoarne un chiosc. Ea a
marturisit Amnesty International ca a fost abuzata verbal de catre un
colaborator al politiei. Apoi doi politisti i-au rasucit miinile la spate, unul
a apucat-o de par si apoi au tirit-o aproximativ 200 de metri inainte de a o
trinti la pamint si a o lasa sa plece. Ea crede ca si-a pierdut cunostinta.
Fisele medicale confirma ca victima a avut o comotie cerebrala, incheietura
miinii i-a fost fracturata si spatele lezat; a fost spitalizata din cauza
acestor rani.
Oleg Brega, activist al societatii civile, a comunicat Amnesty
International ca pe data de 8 aprilie la miezul noptii a fost batut de catre
politisti, cind incerca sa filmeze cum alti colaboratori bateau un grup de
persoane care se aflau in spatele Guvernului. Un reprezentant al Amnesty
International l-a insotit la spital unde i-au fost tratate ranile.
Potrivit unor surse Valeriu Boboc a decedat in timpul
demonstratiilor care au avut loc la data de 7 aprilie. Informatiile despre
cauza decesului acestuia sunt contradictorii. Procuratura Generala a comunicat
ca decesul victimei a fost cauzat de substante necunoscute cu care s-a otravit,
pe cind familia acestuia afirma ca Valeriu a decedat din cauza ranilor care
i-au fost cauzate de catre colaboratorii politiei.
Amnesty International face apel catre autoritatile moldovenesti:
- sa asigure instruirea colaboratorilor fortelor de
ordine in masura in care acestia sa aplice forta in conformitate stricta
cu standardele internationale;
- sa asigure investigarea imediata, minutioasa si
independenta a tuturor acuzatiilor de aplicare abuziva a fortei de
catre colaboratorii politiei in timpul si dupa evenimentele din 7 aprilie
;
- sa asigure ca politistii care aresteaza persoane sa se
prezinte si sa puna capat retinerilor efectuate de catre politisti
imbracati in civil care nu se prezinta.
APLICAREA RÄ‚SPÎNDITÄ‚ A TORTURII SI A ALTOR FORME DE TRATAMENT INUMAN
SI DEGRADANT ÎN DETENTIE
Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, pina la data de 11 aprilie peste 200
de persoane se aflau in detentie, fie in asteptarea procesului sau executind
sentinte administrative. Pina la 13 aprilie Amnesty International a primit
informatii cu privire la 46 de cazuri ale persoanelor care se aflau in detentie
la politie, dintre care, potrivit comunicarilor, multi au fost batuti sau
maltratati. Consilierul onU pentru Drepturile Omului in Republica Moldova a
confirmat ca a vazut dovezi ale actelor de pedeapsa cruda si neobisnuita atunci
cind a vizitat institutia de detentie preventiva (SIZO) Nr. 13 din Chisinau, la
data de 11 aprilie.
Urmatoarele cazuri ilustreaza ingrijorarea noastra:
Pe data de 7 aprilie, la ora 00:30, un grup din 36 de persoane
care calatoreau in rutiere si
intr-un automobil au fost oprite de catre colaboratorii politiei in masti si
inarmati cu mitraliere si escortate la Comisariatul Central de Politie din
Chisinau. Potrivit unor surse acestia au fost fortati sa stea in curte cu fata
la perete cu picioarele si miinile departate de corp in decurs de doua ore sau
chiar mai mult si unul dintre retinuti a comunicat ca a fost batut in fata cu
patul armei. Cind au fost adusi in incapere li s-au luat amprentele digitale,
au fost fotografiati si filmati. În timp ce erau interogati, in spatele
fiecaruia dintre acestia statea cineva si dupa fiecare intrebare erau loviti cu
bastonul si cu piciorul. Dupa interogatoriu au fost impusi sa alerge de-a
lungul "coridorului mortii" format din colaboratori ai politiei in
uniforma, care stateau cite cinci sau sase de fiecare parte, acestia ii bateau,
loveau cu piciorul si cu bastonul. Un grup din sapte femei a fost fortat sa se
dezbrace in lenjerie si sa faca asezari. Persoanele s-au aflat in detentie
toata noaptea si li s-a stabilit o pedeapsa administrativa de la doua pina la
10 zile de detentie.
Anatol Matasaru a fost retinut la data de 8 aprilie. La
momentul cind a a fost intocmit acest memorandum el se mai afla in detentie si
doua persoane care se aflasera in detentie impreuna cu acesta au comunicat
sotiei lui ca toti detinutii erau batuti, dar Anatol Matasaru a fost abuzat
fizic mai mult decit altii, deoarece era cunoscut colaboratorilor de politie
datorita protestelor sale pasnice anterioare. Potrivit unor surse, Anatol
Matasaru a fost fortat de catre colaboratorii de politie care il bateau sa le
linga cizmele doar ca acestia sa inceteze. Acesta a fost acuzat de savirsirea
unei infractiuni penale.
Damian Hancu, un moldovean care-si face studiile in Franta,
s-a aflat pe 7 aprilie la demonstratii, traducind pentru niste jurnalisti
suedezi, a fost retinut de catre colaboratorii politiei la orele 10 seara in
aceeasi zi. Potrivit unor surse, aflindu-se in custodia politiei, acesta
a fost batut cu cruzime si lovit cu picioarele de catre politisti, a fost
fortat sa recunoasca ca a luat parte la tulburarile in masa si
distrugerea cladirii Parlamentului si a Presedintiei. A fost eliberat la data
de 9 aprilie si acuzat de o infractiune administrativa.
În raportul nostru despre tortura si maltratarea persoanelor aflate in
custodia politiei sunt expusi citiva factori care duc la impunitatea pentru tortura
si alte forme de maltratare, putinele cazuri de condamnari ale colaboratorilor
de politie pentru aplicarea torturii si a altor forme de maltratare,
dificultatile cu care s-au ciocnit victimele atunci cind au inaintat plingeri,
precum si esecul Procuraturii Generale de a efectua investigatii imediate,
minutioase, independente si impartiale. Am facut apel citre oficialii superiori
sa promoveze mesajul clar ca tortura sau maltratarea sau amenintarile de a
folosi astfel de tratamente sunt categoric interzise. Numarul comunicarilor
despre cazuri de maltratare pe care in prezent le primim, atesta faptul ca
impunitatea printre colaboratorii de politie mai continua.
Amnesty International solicita autoritatilor moldovenesti:
- sa ia initiativa in vederea combaterii torturii si
altor forme de maltratare, lansind un mesaj clar ca asemenea metode nu vor
fi tolerate;
- sa asigure investigarea imediata, minutioasa si
impartiala a tuturor acuzatiilor de tortura si maltratare si sa aduca in
fata justitiei echitabile persoanele identificate just ca fiind
responsabile;
- sa asigure despagubirea oricarei persoane identificate
ca victima a acestor incalcari, inclusiv acordarea compensatiilor corecte
si adecvate si reabilitarea
deplina.
LIPSA MÄ‚SURILOR DE PROTECTIE A DETINUTILOR
Institutiile internationale pentru drepturile omului au stabilit dreptul de a
beneficia de asistenta juridica a unui avocat ca fiind una dintre masurile
fundamentale de protectie impotriva maltratarii si ca dreptul trebuie sa fie
exercitat chiar din momentul in care persoana este lipsita de libertate. În
majoritatea cazurilor, care se afla in atentia Amnesty International de
la data de 7 aprilie, detinutii nu au beneficiat imediat de asistenta juridica
a unui avocat ales de catre acestia.
Urmatoarele cazuri ilustreaza aceste preocupari:
Damian Hancu a cerut sa-si vada avocatul si a declarat ca a
fost batut si mai crunt pentru aceasta.
Grupul din 36 de persoane care au fost detinute la 7
aprilie au beneficiat de asistenta unor avocati, dar acestora nu li s-a permis
sa ia legatura cu avocatii alesi de ei. Potrivit unor surse unul dintre
avocatii numiti si-a batut clientul fortindu-l sa se declare vinovat. Doi
avocati au cerut bani si au afirmat ca nu vor lucra daca detinutii nu le vor da
bani in avans.
Au mai fost declaratii potrivit carora detinutii sunt adusi in fata
judecatorului, deseori in grup si direct in cadrul comisariatelor de politie si
fara sa fie facuta publica informatia cu privire la locul si timpul cind acestia
se vor prezenta in fata judecatorului, pentru ca familiile si avocatii sa poata
fi prezenti. Audierile de judecata de cele mai multe ori nu depaseau 10-15
minute, iar detinutilor nu li se comunica ca pot beneficia de dreptul de a
ataca aceste decizii.
Amnesty International solicita autoritatilor moldovenesti:
- sa asigure informarea tuturor detinutilor despre
drepturile lor si acordarea accesului imediat la asistenta juridica a unui
avocat la alegere;
- sa asigure respectarea, in cazurile penale, a prevederilor
Codului de Procedura Penala cu privire la prezenta unui avocat in timpul
interogatoriilor politiei;
- sa asigure desfasurarea publica a audierilor de
judecata si publicare informatiei despre data si timpul desfasurarii
audierilor;
- sa asigure ca persoanele condamnate in conformitate cu
Codul Infractiunilor Administrative sa nu execute sentintele in
institutiile de detentie ale politiei.
LIPSA DIFERENTIERII PERSOANELOR SUSPECTATE DE COMITEREA
INFRACTIUNILOR DE CELE CARE SI-AU EXERCITAT PASNIC DREPTURILE LA LIBERA
EXPRIMARE SI ÎNTRUNIRE
Amnesty International este preocupata de faptul ca in graba de a acuza
persoanele care au comis infractiuni in timpul tulburarilor in masa din data de
7 aprilie, colaboratorii de politie si procurorii pot sa greseasca in
diferentierea corespunzatoare intre persoanele care si-au exercitat pasnic
drepturile la libera exprimare si intrunire si cele care au comis acte de
violenta. Amnesty International a documentat anterior cazuri in care
functionarii Ministerului de Interne au incalcat dreptul la libera exprimare,
retinind persoane care participau la demonstratii pasnice in limitele legii si
nu au aparat persoanele carora le-au fost incalcat dreptul la libera exprimare
de catre parti terte. Organizatia s-a adresat in scris catre Ministrul de
Interne pe data de 11 februarie 2009 exprimindu-si ingrijorarea cu privire la
aceste incalcari.
Amnesty International este ingrijorata in legatura cu urmatoarele persoane:
Natalia Morari si Ghenadie Brega au fost
acuzati de incercarea de a savirsi o lovitura de stat si ar putea fi condamnati
la detentie de maximum 20 de ani. Ambii se aflau printre membrii grupului de
activisti ai societatii civile din care mai faceau parte Elena Zgardan, Artur
Gurau, Ion Tarna si altii, care au organizat "ziua de doliu" pasnica la data de
6 aprilie, protestind impotriva rezultatelor alegerilor parlamentare din
Moldova, care au avut loc cu o zi inainte. Acestia au comunicat autoritatilor
despre planurile lor care urmau sa fie desfasurate in conformitate cu legea. Ei
nu se asteptau ca la demonstratia pasnica vor participa peste 10 000 de
persoane. Organizatorii au facut apel la toti participantii sa plece la ora
20:00, dar liderii politici prezenti au continuat sa vorbeasca cu multimea
adunata pina la ora 20:30 si apoi au anuntat ca va avea loc un alt miting la
ora 10:00 in dimineata urmatoare. Amnesty International considera ca
organizatorii isi exercitau in mod pasnic drepturile la libera exprimare si
intrunire si daca au vor fi arestati pentru organizarea intrunirii pasnice,
despre care au informat autoritatile, vor fi considerati prizonieri de
constiinta.
Meetingul din 7 aprilie a degenerat in tulburari in masa violente. Natalia
Morari a comunicat Amnesty International ca a participat la demonstratii in
acea zi si incerca sa amplaseze megafoanele pentru a da indicatii
demonstrantilor ca acestia sa ramina la locul desemnat pentru protest.
Amnesty International solicita autoritatilor moldovenesti:
- sa asigure faptul ca politia sa inteleaga si sa
respecte noua Legi cu privire la intruniri si a obligatiilor
Internationale referitoare la respectarea drepturilor omului asumate de
catre Moldova;
- sa asigure ca se face diferenta intre cei suspectati de
comiterea infractiunilor si cei care si-au exercitat pasnic dreptul la
libera exprimare si intrunire;
- sa asigure respectarea drepturilor la libera intrunire,
asociere si exprimare.
ÎMPIEDICAREA EXECUTÄ‚RII OBLIGATIILOR AVOCATILOR PARLAMENTARI PENTRU
DREPTURILE OMULUI (OMBUDSMANI)
Amnesty International a salutat crearea Consiliului Consultativ pentru
Prevenirea Torturii in cadrul Oficiului Avocatilor Parlamentari pentru
Drepturile Omului. Consiliul Consultativ a fost creat in conformitate cu
obligatiile Moldovei ca stat semnatar al Protocolului Optional la Conventia onU
impotriva Torturii. Vizitele sistematice la institutiile de detentie ale
unui organ independent de monitorizare de acest fel este una dintre
modalitatile cele mai eficiente de prevenire a torturii si maltratarii.
Totusi, Amnesty International este ingrijorata sa afle ca in perioada 7-13
aprilie Consiliului Consultativ i s-a interzis accesul la numeroase comisariate
de politie, inclusiv la Comisariatul General de Politie din Chisinau si la
Comisariatele sectoarelor Centru, Buiucani si Riscani din capitala. A putut sa
viziteze doar institutia de detentie preventiva (SIZO) Nr.13, la data de 11
aprilie, dupa mai bine de o ora de negocieri si in urma interventiei
Ombudsmanului. În afara de aceasta, la data de 14 si 15 aprilie Consiliului
Consultativ i s-a acordat acces limitat la Comisariatul de Politie al
Sectorului Ciocana si acces la Comisariatul de Politie al Sectorului Riscani,
doar atunci cind a sosit Ombudsmanul.
Amnesty International este foarte ingrijorata de informatiile potrivit
carora Avocatii Parlamentari pentru Drepturile Omului au fost sfatuiti ferm de
catre autoritati sa nu se pronunte in public cu privire la incalcarile
drepturilor omului sau sa faciliteze vizitele la centrele de detentie.
Amnesty International solicita autoritatilor moldovenesti:
- sa asigure informarea imediata a colaboratorilor de
politie la toate nivelurile despre functiile legale si obligatiile
Avocatilor Parlamentari pentru Drepturile Omului, inclusiv despre dreptul
acestora de a intra fara nici o restrictie si fara autorizatie prealabila
in orice institutie de stat, inclusiv in comisariatele de politie si
inchisori si de a discuta confidential cu orice persoana detinuta in
aceste institutii, fara prezenta oficialilor, dupa cum prevede Legea cu
privire la Avocatii Parlamentari. Aceste drepturi se refera si la
Consiliul Consultativ impotriva Torturii.
Inna Guleac,
Press Officer,
Amnesty International Moldova
www.Amnesty.MD
tel.: /+373-22/ 83-58-08, ext. 13
fax: /+373-22/ 290-927
mob.: + 373-69-33-78-41
mob.: + 373-79-99-35-30
e-mail: media@amnesty.md
