Știri sociale

Societatea civilă dezaprobă modul în care a fost învestit candidatul la funcția de Procuror General și consideră că numirea candidatului la funcția de Procuror General într-o asemenea grabă afectează grav încrederea în Procuratură și alimentează suspiciunea că a fost făcută cu un scop ascuns. Organizațiile semnatare solicită Președintelui Republicii Moldova să facă publică informația cu privire la verificarea integrității titularului la funcția de demnitate publică, pusă la dispoziție de Serviciul de Informații și Securitate. Semnatarii cer ca Procurorului General să vină cu explicații publice pentru a exclude orice dubiu cu privire la legalitatea provenienței averilor sale și acțiunile legate de evenimentele tragice din aprilie 2009 în care a fost implicat, iar Autorității Naționale de Integritate, imediat după ce devine funcțională, să efectueze controlul averii Procurorului General.

La 22 septembrie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a anunțat concursul pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General. La 7 decembrie 2016, în jurul orei 14.30, CSP a adoptat hotărârea de a propune Președintelui Republicii Moldova numirea în funcția de Procuror General a dlui Eduard HARUNJEN. Tot în aceeași zi, în jurul orei 16.30, materialele au fost expediate de către CSP în adresa Președintelui țării. Dl. Eduard HARUNJEN a fost numit de Președintele Republicii Moldvoa prin decret în funcția de Procuror General la 8 decembrie, în jurul orei 12.00, la nici 24 de ore de la desemnarea sa de către CSP. Această grabă alimentează suspiciunea că întregul proces de numire în funcție a candidatului la funcţia de Procuror General a fost orchestrat. Regretăm repetarea modului de numire a persoanelor de demnitate publică în asemenea circumstanțe.

Societatea civilă susține că are dubii rezonabile că Serviciul de Informații și Securitate, CSP și Președintele țării au verificat suficient de atent integritatea domnului Harunjen, conform legislației relevante ocupării funcției de demnitate publică, și că au examinat suficient circumstanțele de nimicire a unui dosar penal într-o cauză de deces care a avut loc în aprilie 2009. Toate aceste informații sunt în vizorul public de mai mult timp, iar în ședința din 7 decembrie 2016, CSP superficial a examinat întrebarea cu privire la dosarul din aprilie 2009 și nu a adresat nicio întrebare cu privire la averile candidatului, chiar dacă în presă au fost difuzate materiale care confirmau că dl. Harunjen deţin o casă impresionantă, pe care nu o putea construi din salariul de procuror.

În 2013 și 2016, în mass-media au apărut mai multe informații care generează suspiciuni în ceea ce privește integritatea și reputația ireproșabilă a candidatului la funcția de Procuror General.[1] Informațiile se referă la averi ce nu corespund veniturilor. Este foarte straniu și descurajator faptul că membrii CSP nu au adresat vreo întrebare referitor la acest subiect.

Conform sondajelor publice, încrederea populației în justiție este în continuă scădere, de la 75% în noiembrie 2011 la 89% în octombrie 2016. Numirea unui Procuror General asupra căruia planează dubii cu privire la integritate, cu o grabă de invidiat. doar va crește neîncrederea societății în procuratură.

Având în vedere cele de mai sus societatea civilă :
1. Dezaprobă modul de investire în funcție a Procurorului General;
2. Solicită Președintelui Republicii Moldova să facă publică informația cu privire la verificarea integrității titularului la funcția de demnitate publică, pusă la dispoziție de Serviciul de Informații și Securitate;
3. Solicită Procurorului General să vină cu explicații publice pentru a exclude orice dubiu cu privire la legalitatea provenienței averilor sale și acțiunile legate de evenimentele tragice din aprilie 2009 în care a fost implicat;
4. Solicită Autorității Naționale de Integritate, imediat după ce devine funcțională, să efectueze controlul averii Procurorului General.

Textul integral al apelului este disponibil aici.

ORGANIZAȚIILE SEMNATARE:

1. Amnesty International Moldova,
2. Asociația „PROMO-LEX”,
3. Asociația pentru Democrație Participativă (AEDPT),
4. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER),
5. Asociația Presei Independente (API),
6. Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC),
7. Centrul de Drept al Femeilor (CDF),
8. Centrul de Informare in domeniul Drepturilor Omului (CIDO),
9. Centrul de resurse DIALOG-Pro,
10. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM),
11. Consiliul National al Tineretului din Moldova (CNTM),
12. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE),
13. Transparency International Moldova.