Știri sociale

Am fost invitata la serata de decernare a premiilor “10 jurnalisti ai anului”, editia a 14-a, care a avut loc la Teatrul National “Mihai Eminescu”. A fost un eveniment cald si rodit de mere-premii, organizat cu mult succes de CIJ si API, chiar ma mandresc ca-s jurnalisti & ONG-isti organizatorii. Am avut o placere deosebita sa comunic cu multi oameni pe care ii admir si de la care invat – din ceea ce fac ei bine :) in primul rand. M-am intalnit cu fosti colegi si mi s-a facut, iarasi, un dooor imens sa ma intorc in domeniul mass-media!

Da ce m-a uimit (oare?) la eveniment… Iese o domnisoara de la “Jurnal de Chisinau” sa-si i-a premiul “Speranta Anului” si prezentatorul o roaga sa zica trei cuvinte de bine despre deputati. Raspunsul prompt al sperantei jurnalismului national (posibil ca-l redau cu o mica aproximatie): Nu este treaba jurnalistilor sa vorbeasca de bine, ci sa critice!

Domnul Ion Bunduchi, unul din oamenii de la care am invatat jurnalism practic / teoretic, dar mai ales omenie, m-a invatat ca jurnalismul este echidistanta si relatare a faptelor din cat mai multe surse. Totusi, observ ca in Moldova multi jurnalisti si-au asumat misiunea sa critice (pe toata lumea, exceptie fiind cei de la care le vin salariile); multe  ONG si-au anuntat aceeasi misiune – sa critice tot ce misca, chiar daca misca inainte; si tot asa lant – Guvernul critica sectorul neguvernamental si business-ul; deputatii sau preotii se critica intre ei; daca continuam ajungem inapoi la Guvern, APL si …brad.

Speranta anului 2008 …pentru mine este Mos Craciun, un unches dalb, blajin si simpatic, care vine sa ne spuna si lucruri bune, sa ne mai aprecieze pentru mici / mari reusite – ca tare criticati si criticaci mai suntem.

http://senin.ladyclub.md

de Antonita Fonari