„Se resimt discrepante intre declaratiile si faptele autoritatilor
privind dreptul la informatie si libera exprimare. Pe de o parte, se
adopta Legea privind transparenta in procesul decizional, iar pe de
alta parte, este adoptata, mai mult pe tacute, Legea privind secretul
de stat, la elaborarea careia nu s-a tinut cont nici de recomandarile
OSCE, nici de recomandarile organizatiei Article 19”, a declarat Vasile
Spinei, director al Acces-Info si coautor al raportului. Potrivit lui,
noul act normativ limiteaza accesul la mai multe categorii de
informatii de inter es public si este mai restrictiv decat legea pe
care o inlocuieste.
„Actiunile exagerate ale politiei, procuraturii si ale judecatorilor la
adresa unor jurnalisti care demonstrau sau filmau in locuri publice nu
corespund literei legii, spiritului de libera exprimare si limiteaza
dreptul drepturile garantate omului”, se mentioneaza in raport.
Studiul retine concluziile rapoartelor organizatiilor mass-media,
conform carora „actualul Cod al audiovizualului a fost redactat de o
maniera care sa asigure mentinerea controlului PCRM asupra majoritatii
CCA si asupra Companiei publice „Teleradio-Moldova”.
În domeniul asigurarii unui climat politic democratic, autorii
studiului constata deficiente serioase privind respectarea autonomiei
administratiei publice locale, in special prin finantarea
discriminatorie, pe criterii politice. Astfel, majoritatea
beneficiarilor de investitii sunt primarii PCRM. Acestia primesc
investitii de 2,2 ori mai mari decat primarii de alta culoare politica.
Circa 98% din suma totala acordata primariilor pentru reparatii
capitale au fost alocate localitatilor cu primari PCRM, se mentioneaza
in raport.
Autorii acestuia considera ca efectul cumulativ al mai multor decizii
adoptate doar cu un an inaintea alegerilor parlamentre creeaza conditii
nedemocratice in Republica Moldova. Printre recomandarile cele mai
urgente, autorii mentioneaza initierea unui dialog intre Comisia
Europeana si societatea civila din Republica Moldova in domeniul
drepturilor omului, a climatului politic si democratic din tara.
Dezvoltat pe parcursul a cca 50 de pagini, studiul celor 19 ONG-uri
contine critici si recomandari privind domeniile mentionate in Raportul
din 3 aprilie 2008 al Comisiei Europene adresat Republicii Moldova.
Astfel, sunt analizate, conflictul transnistrean, reforma sistemului
judiciar, colaborarea cu UE in domeniul politicii externe si a
cooperarii regionale , reformele economice si sociale etc.
Conform autorilor, raportul nu este destinat exclusiv Comisiei
Europene, dimpotriva este gandit drept un instrument util si pentru
guvernul Republicii Moldova.
www.info-prim.md
