Jurnalistii cer sa fie micsorat termenul de prezentare a informatiilor solicitate de la institutiile
Jurnalistii opteza pentru modificarea Legii privind accesul la informatie, astfel incat sa primeasca informatiile solicitate de la diverse institutii publice intr-un timp mult mai scurt decat cel prevazut in lege (15 zile), transmite Info-Prim Neo.
„Aceasta ar face munca noastra mai eficienta, impactul asupra cititorilor ar fi mai mare, iar institutia in cauza ar deveni mult mai credibila”, a declarat directorul Centrului de Investigatii Jurnalistice, Cornelia Cozonac, in cadrul sedintei Grupului de Lucru Public-Privat (GLPP) pentru Fortificarea Presei, care a avut loc la 21 noiembrie la Vadul lui Voda.
Jurnalistii de la diverse institutii media au avut posibilitatea sa-si
exprime nemultumirile si doleantele legate de activitatea serviciilor
de presa din cadrul diferitor institutii publice, reprezentantii carora
au fost prezenti la eveniment. Ei au etichetat serviciile de presa
drept „filtre informationale”, ca re nu permit accesul jurnalistilor la
informatia veridica si completa. „De cele mai multe ori, dupa zile
lungi de asteptare, primim un raspuns evaziv, care nici pe departe nu
raspunde intrebarilor formulate in adresa institutiei respective”, a
spus Diana Lungu, reporter la „Ziarul de Garda”.
Jurnalistii au polemizat cu ofiterii de presa pe marginea modalitatii
prin care se raspunde solicitarilor, a amanarilor nejustificate si, in
unele cazuri, a colaborarii defectuoase intre reprezentantii media si a
institutiilor publice. Petru Macovei, directorul executiv al Asociatiei
Presei Independente (API), a readus in prim-plan problema obtinerii
informatiei de la Camera Înregistrariii de Stat, pentru care
jurnalistii sunt obligati sa plateasca si a dat exemplul altor tari din
Europa, unde jurnalistii au acces la baza de date a acestei institutii
contra unei sume achitate anual.
Ofiterii de presa, la randul lor, s-au plans de volumul mare de lucru,
de solicitarile exagerate si i-au rugat pe jurnalisti sa-i inteleaga si
pe ei caci toata informatia pe care o prezinta o coordoneaza cu
directia institutiei. Una dintre propunerile inaintate de acestia a
fost specializarea jurnalistilor pe anumite domenii, astfel incat ei sa
nu fie nevoiti sa explice amanuntit anumite notiuni specifice. În
replica, jurnalistii au spus ca informatia este destinata publicului
larg, prin urmare trebuie sa fie explicita, pe intelesul tuturor.
GLPP a fost constituit in cadrul proiectului „Îmbunatatirea cadrului
legal si statutului economic al sectorului mass-media” care este parte
componenta a programului Consolidarea Capacitatii de Monitoring a
Societatii Civile in Republica Moldova, implementat de catre Academia
pentru Dezvoltare Educationala (AED) cu asistenta tehnica acordata de
catre Consiliul International pentru Cercetari si Schimburi (IREX).
Programul este finantat de catre Corporatia Provocarile Mileniului (M
CC) si administrat de catre Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare
Internationala (USAID) in cadrul Programului Preliminar de Tara (PPT)
pentru Moldova. Scopul general al programului este de a consolida
capacitatea de monitorizare si advocacy a organizatiilor societatii
civile si mass-media in scopul prevenirii si combaterii fenomenului
coruptiei in R. Moldova.
GLPP reuneste 21 de reprezentanti ai institutiilor de media si
functionari publici si are drept scop elaborarea unor recomandari
concrete pentru imbunatatirea mediului de dezvoltare a mass-media din
R. Moldova in conformitate cu prevederile PPT. Obiectivul general al
GLPP este dezvoltarea si consolidarea unui dialog transparent dintre
structurile publice si private in scopul sporirii capacitatii
mass-media de monitorizare a politicilor publice, in special in ce
priveste coruptia si accesul la informatie.
www.info-prim.md
