Sfaturi de la Mihaela Todică pentru LeaderSHE despre Public Speaking

Inălţime, moarte sau public speaking- care este cea mai mare frică a oamenilor?  E incredibil, dar totuşi  adevărat că public speaking ocupă prima poziţie în topul celor mai mari frici ale oamenilor. De ce ne este frică să vorbim în public? Nu ştim, dar cum putem controla aceasta teamă si cum putem avea un discurs bun au aflat fetele LeaderSHE în cadrul trainingului condus de Mihaela Todică, duminică 29 noiembrie.

Orice mesaj este transmis publicului pentru a avea un impact asupra acestora. Pentru ca mesajul să fie înţeles corect trebuie să ţinem cont de nişte statistici esenţiale.  Limbajul verbal- cuvintele constituie nu mai mult de 7%, limbajul paraverbal- vocea 38%, iar limbajului nonverbal, adică mimicii şi gesturilor îi revin 55%. Un discurs bine realizat urmăreşte fidel toate aceste 3 aspecte.

Vorbind de conţinutul unui discurs, ne referim la 4 elemente fundamentale: Pregătire, Audienţă, Structură şi Informaţie. La acest capitol e important să ştim: Cine este audienţa- bărbaţi, femei, copii şi cît de multe persoane vor fi în public. Orice discurs trebuie structurat în 3 părţi esenţiale: introducere, cuprins şi încheiere, dar este oare obligatoriu să urmărim această ordine? “Nu” zice Mihaela Todică, ba mai mult afirmă că jucîndu-ne cu aceste componente, de exemplu începînd cu cuprinsul şi terminînd cu introducerea reşim să atragem mai efectiv atenţia publicului. Informaţia constă din: Subiectul- care trebuie să fie uşor de înţeles şi memorat, plăcut, credibil, iar noi trebuie să fim foarte bine pregătiţi şi Scopul care este de diferite tipuri: Informativ, Inspiraţional şi Distractiv.

Mai mult, Mihaela Todică le-a povestit participantelor că un Training sau un Speech reuşit este o combinaţie între o parte activă şi alta pasivă. Astfel, le-a sfătuit pe acestea să aibă cîteva puncte culminante, cu informaţie utilă şi importantă în discursul lor, dar să nu uite de întrebările deschise sau micile pauze interactive pentru a da posibilitate publicului de a se relaxa. Totodată, ea a îndemnat fetele LeaderSHE să nu se lase intimidate de persoanele din public care sunt specialişti în domeniul pe care e bazat discursul, ci mai degrabă să le folosească ca resursă. Nu în ultimul rind le-a menţionat să ţină cont de faptul că cu cît au mai puţin timp de prezentare, cu atît au nevoie de mai mult timp pentru pregătire.

La capitolul Voce, Mihaela Todică a prezentat un principiu util prin intermediul acronimului  P.A.M.P.E.R.S din engleză. Descifrînd acronimul, fetele au constatat că un discurs bun ţine şi de Proiectarea vocii, Articulaţie, Modulare, Pronunţie, Enunţare, Repetiţie şi Viteza de vorbire. Astfel, trebuie să vorbim clar şi corect, într-un ritm normal, orientîndu-ne după semnele de puctuaţie, parafrazînd aceeaşi idee de 2 sau 3 ori pentru a transmite eficient mesajul , neapărat vorbind mereu in direcţia publicului. 

Ultimul capitol ţine de Limbajul corpului care este reprezentat de: Contactul vizual, Mimica, Gesturile, Mişcarea prin sală, Poziţia corpului, dar şi de Îmbrăcăminte.
Contrar aşteptărilor, Mihaela Todică nu le-a spus fetelor despre semnificaţia unei acţiuni aparte ci mai degrabă le-a îndemnat să recurgă la metoda universală:  Întrebarea, argumentînd că fiecare mişcare poate transmite un mesaj diferit în contexte diferite.  Tot aici, ea a adăugat că e binevenit să ne mişcăm prin sală, deşi nu prea des, să încercăm să menţinem contact vizual cu toate persoanele din sală dacă e posibil şi nu în ultimul rind, e important să nu fim îmbrăcaţi în haine de aceeaşi culoare cu sala şi să nu purtăm prea multe accesorii.
Singurul mod prin care ne putem controla teama de public speaking este pregătind un discurs foarte bun, urmărind paşii menţionaţi anterior.

Spre final, aceasta a îndemnat fetele LeaderSHE să recurgă cît mai des la „Naturaleţea” care nu dă greş niciodată. “Sinceritatea are un impact considerabil asupra publicului” a zis ea.