Experți IDIS: legea privind achizițiile publice este depășită
Experții IDIS ”Viitorul”, Diana Enachi și Valentin Lozovanu, prezintă o scurtă analiză a procesului de achiziții publice din R. Moldova.
Potrivit lor, achizițiile publice dețin o pondere importantă în bugetul public național. Valoarea contractelor de achiziții publice înregistrate de Agenția Achiziții Publice în anul 2014, a însumat 11538,4 mil.lei, ce constituie cca 10,3% din Produsul Intern Brut (echivalentul a 111757 mil.lei). Totodată, neregulile și abuzurile din sistemul de achiziții publice implică costuri semnificative pentru bugetul național.
Experții consideră că legea actuală privind achizițiile publice este depășită și nu mai corespunde noilor tendințe în domeniu, precum digitalizarea achizițiilor, alinierea la standardele europene și asigurarea unui înalt nivel de transparență și integritate. Ca urmare a semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, în iulie curent, a fost aprobată o nouă Lege privind achizițiile publice care vine să transpună directivele europene în materie de achiziții, fiind o lege mai complex și mai aplicabilă. Totodată, conform noii legi, în procesul de atribuire a contractelor de achiziții se va ține cont nu doar de prețul cel mai mic, dar de oferta cea mai avantajoasă economic, adică raportul calitate-preț, a fost majorat termenul de depunere a ofertelor, astfel încât operatorii economici să dispună de timp suficient pentru pregătirea ofertelor.
Cât privește transparența în achiziții publice, sistemul este afectat de nereguli, conflict de interese și riscuri de corupție care duc la prejudicierea utilizării banilor publici. Printre cele mai frecvente neregularități la acest capitol sunt:
1. Transparența insuficientă în toate etapele procedurii de achiziții publice – nepublicarea planurilor anuale de achiziții, anunțurilor de intenție, rezultatelor licitațiilor.
2. Unele autorități contractante nici nu au pe pagina web un compartiment dedicat publicării informațiilor ce țin de achizițiile publice.
3. Nepublicarea informațiilor referitoare la desfășurarea întregii proceduri de achiziție, criteriile utilizate la evaluarea ofertelor, care de cele mai multe ori, este solicitată de către agenții economici – participanți la procedura de achiziții.
4. Informația inclusă în Sistemul de Management Intern al Documentelor (SMID) și registrul electronic de stat al achizițiilor publice nu este completă și veridică.
5. Nepublicarea rezultatelor contestațiilor de către Agenția Achiziții Publice.
Un alt element important în sistemul de achiziții îl reprezintă grupul de lucru din cadrul autorităților contractante, în activitatea căruia se observă o serie de probleme printre care:
- Selectarea neconformă a procedurilor de achiziție, ceea ce limitează concurența.
- Întocmirea și semnarea declarațiilor de confidențialitate.
- Întocmirea corespunzătoare a proceselor verbale de deschidere și evaluare a ofertelor.
- Asigurarea încasării garanțiilor de bună execuție.
- Aplicarea penalităților agenților economici care nu respectă prevederile contractului, prin aceasta ar responsabiliza agenții care depășesc termenii de execuție, nu respectă calitatea produselor/serviciilor livrate etc.
Recent, Curtea de Conturi a publicat Raportul auditului Performanței sistemului de achiziții publice, care arată că sectorul achizițiilor publice este foarte susceptibil de folosirea irațională și ineficientă a banilor publici și recomandă întreprinderea unor eforturi conjugate ale autorităților implicate, în vederea îmbunătățirii activităților aferente achizițiilor publice.
O bună parte din achizițiile făcute din sursele donatorilor (circa 40% din proiectele din sectorul de sănătate, agricultură și mediu) au un grad de transparență scăzut (e una din concluziile raportului Curții de Conturi, dar și a celui de monitorizare a implementării Acordului de Asociere), ceea ce prezintă un grad sporit de nereguli și pericol de corupție.
Deși s-au înregistrat și constatat încălcări grave ale procedurilor de achiziții, inclusiv ale celor din surse externe, până în acest moment, nici o persoană responsabilă nu a fost pedepsită. Se atestă necesitatea creșterii sancțiunilor pentru încălcarea procedurilor și pedepsirea celor a căror vină a fost demonstrată. În paralel, aceasta trebuie însoțită de creșterea capacităților instituțiilor responsabile (Agenția Achiziții Publice, ministerele de resort) prin motivarea și atragerea unor resurse umane calificate.
Achizițiile făcute din sursele proiectelor de asistență externă care nu folosesc procedurile de management financiar și procurări naționale, nu pot fi monitorizate și, mai ales, evaluate de către instituțiile de resort (în special Curtea de Conturi), ceea ce nu permite creșterea capacităților instituțiilor naționale și nu permite asumarea de responsabilități (proprietatea asupra sistemelor și resurselor naționale).
Un aspect pozitiv este încheierea procesului de aderare a Republicii Moldova la Acordul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) privind Achizițiile Publice pe 16 septembrie curent, după cca 7 ani de negocieri. Impactul aderării este unul pozitiv și rezidă în sporirea gradului de transparență, creşterea nivelului de concurenţă, în special, pentru proiectele mari și, implicit, combaterea corupției, eficientizarea utilizării banilor publici, precum şi sporirea accesului agenților economici autohtoni pe piețele externe de achiziții publice.
Prin urmare, una dintre recomandări ar fi creșterea nivelului de cooperare dintre autoritățile cu atribuții în achiziții publice și societatea civilă prin sprijinirea activităților de evaluare și monitorizare a achizițiilor publice, atât din surse interne, cât și externe. Identificarea unui mecanism de finanțare a unor asemenea inițiative, atât din contul unor surse externe, cât și interne (după aprobarea legii celor 2% din impozitul pe venit).
Este necesară creșterea gradului de transparență (publicarea în registrul electronic de evidență a achizițiilor publice) și publicarea tuturor contractelor de achiziții efectuate, inclusiv din surse externe de către autoritățile contractante. Totodată, este necesară instruirea adecvată și permanentă a membrilor grupurilor de lucru responsabili de achiziții, din cadrul autorităților contractante și creșterea capacităților de examinare și evaluare a ofertelor, de asigurare a transparenței prin publicarea planurilor anuale de achiziții, a anunțurilor de intenție, a rezultatelor licitațiilor, dar și implementarea unor proceduri eficiente de monitorizare în achiziții.
Includerea unor condiționalități în matricele de politici semnate de către Guvern cu partenerii externi, legate de transparența, monitorizarea și evaluarea achizițiilor publice, cu indicatori de progres și publicarea lor pentru a crește gradul lor de monitorizare de către public (atât de cetățenii statului recipient cărora le este destinat ajutorul, cât și donatori - din a căror taxe este oferită asistența externă).
Acest text poate fi preluat și utilizat numai cu referință la IDIS ”Viitorul”. Pentru detalii, contactați coordonatorul relații publice, Diana Lungu: 0 22 221844 sau diana.lungu@viitorul.org
De asemenea, puteți urmări o înregistrare video la acest subiect, desfășurată în cadrul dezbaterilor economice, un produs al IDIS ”Viitorul”, în colaborare cu Radio Europa liberă, moderat de jurnalistul Vlad Bercu:
Valentin Lozovanu este Licenţiat în relaţii internaţionale (USM 2004), Magistru în Economie Politică Globală (Universitatea din Kassel, Germania (2014). Școala Diplomatică Estonă, studii postuniversitare (2008).
Calificare: Relații (politice/economice) internaționale și securitate; Economie politică; Monitorizarea și evaluarea politicilor publice.
Diana Enachi, Magistru în Business și Administrare (USM 2014), Licențiată în Finanțe, (USM 2012)
Calificare: Finanțe publice; Analiză financiară; Managementul afacerilor; Analiza și planificarea afacerilor; Economie mondială; Finanțe internaționale.
