Ambasadorul Slovaciei in R. Moldova, Robert Kirnag: „Reformele sociale cer nu numai eforturi, ci și sacrificii”

Studenţii Şcolii de Studii Avansate în Jurnalism s-au întâlnit vineri, 13 februarie 2015, cu Ambasadorul Slovaciei în R. Moldova, Excelenţa Sa Robert Kirnag, în cadrul unei şedinţe a Clubului de discuţii. Au fost abordate mai multe probleme ce ţin de procesul de integrare europeană a Slovaciei şi modalităţile de soluţionare a unor probleme sociale şi economice inerente acestui proces.

Aderarea Slovaciei la Uniunea Europeana în anul 2004, urmată, treptat, de aderarea la NATO, la Spațiul Schenghen și la zona Euro, s-a produs fără nicio rezistență. „Spre deosebire de R. Moldova, la noi a existat consens deplin - nu am avut partide care să se împotrivească integrarii, iar Biserica, la rândul ei, a sprijinit acest proces. Noi ne-am condus de principiul: Unde merge Germania, acolo e și Slovacia”, le-a spus dl ambasador participanților la Clubul de discuții. În scurt timp, beneficiile aderării au fost resimțite de toți cetățenii - salariile s-au dublat, s-au majorat substanțial investițiile. Cetățenii plecați la muncă peste hotare au început să se întoarcă acasă.

Referitor la fenomenul migraţiei masive, cu care se confruntă R. Moldova în prezent, Excelenţa Sa a relatat că Slovacia a adoptat programe speciale pentru întoarcerea acasă a celor plecaţi la muncă în străinătate. „Dar în această privință mai e mult de lucru, e nevoie de reforme sociale, profunde, capabile să schimbe mentalitatea oamenilor. Deocamdată, remitențele constituie o treime din PIB-ul țării, iar cea mai mare parte a acestora merg în consum", a informat Robert Kirnag, menționând, totodată, că "astfel de reforme cer nu numai eforturi, ci şi sacrificii”.

Cea mai mare problemă cu care se confruntă în prezent țara rămâne să fie șomajul. În anul 2000 acesta constituia 20%, în 2008 scăzuse până la 8%, dar de ceva timp se menține la cota de 13%. Excelența Sa explică acest fenomen prin faptul că slovacii sunt foarte atașați de localitățile lor de baștină și nu vor să accepte locurile de muncă pe care le-ar putea găsi în vecinătate. Șomajul afectează în mod special localitățile populate de romi, unde 100 procente din populație nu are locuri de muncă. La capitolul reforme, a informat ambasadorul slovac, mai sunt încă multe de făcut în domeniile sănătății, educației și justiției. La fel, se alocă investiții serioase în sectorul serviciilor.

Studenții SSAJ au primit răspunsuri competente la diferite întrebări.

Ghenadie Brega a dorit să afle dacă, în procesul aderării la UE, Slovacia nu a fost supusă la anumite presiuni din partea Federației Ruse, cum se întâmplă acum în cazul Ucrainei și R. Moldova. „Noi nu am făcut parte din sfera de interese a acestei țări” a comentat ambasadorul slovac, precizând că în 2004, cu astfel de presiuni s-au confruntat Țările Baltice.

Diana Laptedulce l-a întrebat pe Robert Kirnag ce ar trebui să facem pentru a neutraliza propaganda antieuropeană, practicată de unele partide, care a devenit  tot mai agresivă în ultimul timp și manipulează cetățenii moldoveni. „Eu sunt convins că la acțiunile de propagandă agresivă nu trebuie să răspundem prin contrapropagandă. Există modalități civilizate de convingere, există argumente economice, culturale, general umane. Atunci când aleg un anumit partid, oamenii au motivele lor - ei judecă în funcție de experiența lor de viața, de dezamăgirile pe care le au în unii politicieni. Nu-i putem condamna pentru aceasta”, a fost răspunsul dlui ambasador.

Cristina Straton  s-a interesat în ce domenii din R. Moldova ar putea investi Slovacia. „Vedem mai multe posibilități, de exemplu, am putea investi în agricultură, sau în crearea unei întreprinderi de producere  a cablurilor, întrucât avem aici o anumită experiență, iar în R. Moldova am putea găsi brațe de muncă relativ ieftine”, a menționat invitatul Clubului.

Participanții la întâlnire au aflat și alte lucruri interesante despre Slovacia. De exemplu, că această țară deține locul I în lume după numărul de automobile produse pe cap de locuitor. Sau că, cea mai solicitată facultate în Slovacia este cea de psihologie. La fel, ca și R. Moldova, Slovacia resimte o lipsă acută de cadre de ingineri și, în proporție de 95 la suta, este dependentă de gazul rusesc.

„Astăzi, Slovacia este considerată cel mai rapid stat reformator  din UE. Dar important este că cetățenii au început să resimtă impactul reformelor noastre. În Moldova se creează impresia că cetățenii încă nu vad aceste rezultate pozitive”, a spus, la încheiere,  diplomatul slovac.

---------------------

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului “Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenței proprietății media și a accesului la informație”, implementat de CJI, care la rândul său face parte din proiectul „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”, implementat de FHI 360.

Organizarea acestui eveniment este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul evenimentului aparțin participanților si nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau a Guvernului SUA.