Jurnalistii de la Chisinau regreta la unison decizia inchiderii BBC, sursa necesara democratizarii
Jurnalistii de la Chisinau regreta inchiderea serviciului de limba romana al BBC si sunt de parere ca emisia catre Republica Moldova trebuia mentinuta, asa cum s-a procedat in cazul Europei Libere, in conditiile unor majore carente democratice la nivelul actualei guvernari comuniste.
BBC World Services a decis inchiderea definitiva a redactiei sale in
limba romana incepand cu data de 1 august, in prezent Romania fiind
ultima tara membra a Uniunii Europene in care BBC mai transmitea intr-o
alta limba decat engleza. "Vorbim de doua motive principale pentru care
am decis sa incetam difuzarea stirilor in limba romana, in primul rand
datorita aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si instalarii
democratiei cu toate imperfectiunile sale, fapt care are urmari si
asupra dezvoltarii mass-media, in prezent existand 160 de posturi de
radio, si in al doilea rand, datorita fuziunilor si achizitiilor pe
piata radio care au condus la refuzarea preluarii BBC", a declarat
pentru Newsin, Razvan Scortea, directorul postului BBC Romania. Cele
patru frecvente FM ale BBC din Romania si cea din Republica Moldova,
care pana in prezent difuzau si programe in limba romana, vor continua
sa transmita exclusiv programe in limba engleza in Romania si in
engleza, rusa si ucraineana in Republica Moldova, in masura in care
autoritatile media o vor permite.
Directorul cotidianului Jurnal de Chisinau, Val Butnaru, subliniaza
faptul ca situatia din Republica Moldova este categoric diferita de cea
din Romania. "In Romania, orice ar spune cei mai critici observatori,
exista o piata extrem de diversificata de mijloace mass-media. La noi
sunt foarte putine si in aceste conditii inchiderea BBC-ului este un
pic improprie, in conditiile in care toate mijloacele mass-media sunt
uzurpate de puterea comunista", spune Val Butnaru.
"Sa fie clar – nu se intampla nimic dramatic odata cu disparitia
BBC-ului, dar dispare o sursa de informatie pe care unii oameni chiar o
asteptau si le era necesara era ca un obiect de noblete in casele si in
viata lor. BBC-ul era un fel de noblete si in jurnalistica din
Republica Moldova. Este o diferenta mare, in Republica Moldova, intre a
asculta un post de radio local si unul international. Aceasta faima de
decenii pe care o are BBC-ul imediat punea amprenta de calitate pe
produsul informational", mai spune Val Butnaru, directorul cotidianului
Jurnal de Chisinau.
Scriitorul Vitalie Ciobanu, redactor-sef al saptamanalului Contrafort,
este si el de parere ca inchiderea redactiei BBC va aduce prejudicii nu
atat radioascultatorilor din Romania, cat publicului basarabean. Si
asta, pentru ca cetatenii moldoveni nu dispun de prea multe surse
obiective de informatii, nu au prea multe arene de dezbateri.
"Audiovizualul de stat este filtrat, cenzurat de partidul de
guvernamant, comunist, iar ca volum de emisie posturile rusesti se
poate spune ca sufoca piata media din Republica Moldova, lucru care se
intampla prin complicitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului
de la Chisinau. Trebuie spus foarte clar ca inchiderea serviciului in
limba romana al BBC va priva mass media din Republica Moldova de un
model profesionist indispensabil. Pentru ca stim foarte bine ca marca
BBC in jurnalismul contemporan inseamna corectitudine, impartialitate,
seriozitate, sobrietate. Si programele informative, stiintifice,
sportive, culturale, discutiile saptamanale difuzate de BBC in limba
romana se bucurau de audienta foarte mare, exista un contingent de fani
ai BBC-ului, oameni care si-au intocmit programul zilnic in functie de
reperele orare ale difuzarii emisiunilor BBC", spune Vitalie Ciobanu.
Potrivit lui, o idee buna ar fi crearea unui post de radio in limba
romana in Republica Moldova, care sa-si declare cu acte juridice in
regula o anumita descendenta BBC. "Poate ca prin antrenarea unor
resurse private, prin niste investitii straine prin care eventual
concernul BBC de la Londra sa accepte sa-si dea contributia, sa fie
infiintat un post care sa poata duce in continuare aceasta traditie a
jurnalismului BBC in spatiul nostru carpato-danubiano-pontic, dar mai
ales transprutean", spune Vitalie Ciobanu.
"Cred ca Republica Moldova isi poate revendica un statut special pe
harta Europei, prin prisma conflictului transnistrean si a problemelor
sale legate de insuficienta democratizare a statului, de puternica
prezenta a capitalului rusesc si a mass media ruseasca. Republica
Moldova, atata timp cat ramane infeudata acestui spatiu de influenta,
are nevoie de gura de oxigen care a fost pana acum BBC-ul si care este
in continuare radio Europa Libera si alte posturi occidentale", spune
Vitalie Ciobanu. Potrivit lui, decizia Europei Libere de a sista doar
emisiunile pentru Romania, nu si pentru Republica Moldova, a fost
marcata in mod cert de mai multa clarviziune, iar cei care au luat-o au
facut o analiza atenta si obiectiva a situatiei din Moldova.
"S-a constatat cu buna dreptate ca spatiul informational dintre Prut si
Nistru are o mare nevoie in continuare de aceasta alternativa de inalta
tinuta in spatiul audiovizual care este Europa Libera si sper ca emisia
Europei Libere sa continuie pana cand vom avea garantia ca in Repubica
Moldova europenitatea si democratizarea sunt deja niste realitati
ireversibile. Deocamdata nu putem vorbi despre asa ceva si nu stiu inca
cata apa se va scurge pe Prut si Nistru pana vom constata oarecum
satisfacuti ca am trecut vadul, ca suntem deja europeni", mai spune
scriitorul Vitalie Ciobanu, redactor-sef al saptamanalului Contrafort.
Directorul serviciului Romania-Moldova al Europei Libere, Oana Serafim,
spune ca in Republica Moldova este mare nevoie de o presa independenta
puternica, de "modele" occidentale. "BBC-ul este un astfel de model,
alaturi de DW, RFI si Europa Libera. Disparitia unui post de radio
independent si occidental din spatiul mediatic moldovenesc nu este o
evolutie imbucuratoare pentru nimeni. Nici pentru ascultatori, nici
pentru jurnalistii din Moldova, nici pentru societatea civila si nici
pentru lumea politica. Si nici pentru ... Europa Libera. Caci unde's
doi, puterea creste, nu?", a declarat Oana Serafim.
Serafim a mentionat ca Radio Europa Libera isi mentine programele in
Moldova si in regiunea transnistreana pentru ca nu se poate spune ca
misiunea postului a fost indeplinita intr-o tara considerata de ultimul
raport Freedom House drept una cu o presa ce nu este libera.
Editorialistul Petru Bogatu, de la cotidianul Jurnal de Chisinau, este
de parere ca BBC-ul era indiscutabil necesar in Republica Moldova si de
acum incolo. Inteleg pe de o parte strategia acestui post de radio,
care, alatura de Europa Libera si Vocea Americii, in perioada sovietica
dar si mai tarziu, au fost niste misionari radiofonici, mediatici aici,
pentru a sparge cortina de fier si prezenta lor era benefica si
salutara aici atata timp cat in Republica Moldova inca nu si-a croit
drum democratia veritabila, spune Petru Bogatu. Pentru Romania este
normal ca acest post si-a incetat activitatea. Si Europa Libera si-a
incetat activitatea in Romania, dar spre deosebire de BBC, Europa
Libera ramane in Republica Moldova, asa cum este si firesc. Pentru ca
Republica Moldova, mai ales sub regimul comunist ramane o tara fara
presa libera, unde majoritatea populatiei nu are acces la informatie
din mai multe surse, exact ca in comunismul clasic, intr-o dictatura de
tip sovietic. Bineinteles ca in aceste imprejurari era nevoie ca BBC sa
ramana aici, asa cum este nevoie si de Europa Libera. "Trebuia facut
efortul financiar in acest sens. In concluzie pot spune ca Republica
Moldova a fost abandonata in cea mai proasta situatie – adica inainte
de alegeri, fapt ce va prejudicia electoratul in alegerile parlamentare
din 2009", arata Petru Bogatu.
In Romania decizia de inchidere a serviciului de limba romana a BBC a
fost viu comentata in presa si au existat si luari de pozitii publice
ale unor lideri de opinie si organizatii neguvernamentale. La Chisinau
reactiile au fost mult mai palide, lucru explicat de Petru Bogatu de
caracterul "fraged" al democratiei moldovenesti. "Republica Moldova
este o societate foarte "frageda" din punctul de vedere al maturitatii
democratice, spre deosebire de spatiul romanesc de dincolo de Prut,
unde, spre deosebire de Republica Moldova, exista interes vital pentru
libertate, pentru democratie si aprofundarea progresului pe calea
democratica. La noi lupta dintre vechi si nou inca se mai da pe vechile
baricade care ii dispart pe cei ce cauta dreptatea nationala, istorica,
in materie de limba pe de o parte, si pe cei care reprezinta fortele
trecutului, care isi doresc sa perpetueze aici vechea stapanire
ruseasca. Aceasta este capcana istorica in care se afla in prezent
Republica Moldova. Iata de ce nici nu ma mira dezinteresul cu care a
fost primita stirea inchiderii BBC-ului, in condutaiile in care atentia
publicului este captata de cu totul alte lupte politice. Faptul ca nu
ne intereseaza insa nu inseamna ca viitoarele consecinte nu ne vor
afecta in mod direct. In conditiile unei tari fara presa libera,
disparitia unui post de radio ca BBC sigur ca va avea un impact negativ
asupra perspectivelor istorice ale acestui teritoriu, asupra sanselor
de democratizare ale Republicii Moldova", este de parere editorialistul
Petru Bogatu, de la Jurnal de Chisinau.
Redactorul sef-adjunct al cotidianului Moldova Suverana, Oleg Cristal,
spune ca BBC a demonstrat, nu doar in Republica Moldova, dar si in alte
zone ale lumii, ca este o institutie media ce respecta principiile unui
jurnalism democratic. "Inchiderea redactiei de la Chisinau a postului
de radio BBC este regretabila, deorece spatiul mediatic moldovenesc,
implicit cetatenii nostri, pierd o sursa credibila de informatie. Pe
parcursul anilor cat a activat in Republica Moldova, postul de radio
BBC, inclusiv site-ul acestuia, si-au creat o imagine pozitiva, dar, in
special, o audienta considerabila. Cetatenii nostri vor duce lipsa
BBC", spune Oleg Cristal.
Si reprezentanti ai autoritatilor de la Chisinau regreta inchiderea
serviciului de limba romana a BBC-ului. Unul dintre fruntasii
Partidului Comunistilor, presedintele Comisiei juridice din Parlament,
Vladimir Turcanu, spune ca motivele acestei decizii pot fi desigur
diferite, dar din punctul de vedere al spatiului informational, decizia
nu este cea mai binevenita. "In contextul situatiei din Republica
Moldova ar fi mai bine ca lumea sa ne cunoasca prin prisma unui post de
radio echidistant si obiectiv. Speram ca decizia nu este definitiva si
asupra ei se va reveni intr-o forma sau alta", a declarat Vladimir
Turcanu.
Presedintele Parlamentului de la Chisinau, Marian Lupu, regreta si el
decizia de inchidere a biroului BBC-Moldova, subliniind rolul important
al acestui post de radio britanic in reflectarea corecta si
echidistanta a realitatilor din Republica Moldova.
Decizia este cu atat mai surprinzatoare cu cat acum mai putin de doi
ani BBC a solicitat si obtinut o frecventa proprie in Republica
Moldova, a lansat o emisiune consacrata ascultatorilor din Republica
Moldova si a facut o investitie importanta in amenajarea unui studiou
modern si performant la Chisinau.
"BBC are un loc aparte in peisajul mediatic moldovenesc, venind cu
criterii de preformanta inalte, demne de urmat pentru jurnalistii
locali. Pe de alta parte, BBC-Chisinau este o oglinda care reflecta cu
multa fidelitate, competenta si echidistanta realitatile din Republica
Moldova si asigura o mai buna intelegere a acestora in Occident", a
declarat Marian Lupu.
Prezenta in continuare in Republica Moldova a unui post de radio
international de talia BBC-ului ar fi benefica in contextul
diversificarii surselor de infromare pentru cetateni, dar si al
asigurarii dezideratului pluralitatii de opinii, fundamental pe
avansarea pe calea integrarii europene, a mai spus presedintele
Parlamentului de la Chisinau, Marian Lupu.
Sursa: http://www.newsin.ro