Acordul de Asociere cu UE vs Uniunea Vamală

Aspecte

Acordul de Asociere (AA) cu Uniunea Europeană

Uniunea Vamală „Rusia-Belarus-Kazahstan” (UV R-B-K)

Blocul politic

• Oferă un cadru juridic individual, ce formalizează relațiile dintre UE și Republica Moldova.[1]
• Documentul nu urmărește aderarea la UE, ci intensificarea cooperării politice și integrarea economică.
• Are ca scop avansarea relațiilor bilaterale cu UE. Odată semnat și ratificat AA va înlocui acordul de bază cu UE, intrat în vigoare în 1998.
• AA presupune adaptarea legislației naționale la cerințele europene în vederea facilitării integrării economice cu UE și realizarea reformelor sectoriale necesare. Daraceasta nu înlocuiește în totalitate legislația națională, ci doar o ajustează.
• De calitatea implementării Acordului va fi responsabil Consiliul Asocierii, constituit din reprezentanții UE și RM. Ambele părți vor fi reprezentate pe bază de paritate, iar deciziile vor fi obligatorii. Pe lângă aceasta, vor funcționa Comitetul Asocierii și Comitetul Asocierii Parlamentare.Nici una din aceste instituții nu va avea un caracter supranațional.

• Este unul din elementele de bază ale Uniunii Economice Euroasiatice, ce urmează să fie lansată în 2015.
• Aderarea la UV R-B-K va însemna accederea automată la Uniunea Euroasiatică și ca urmare pierderea suveranității economice.
• Prevede cedarea politicii tarifare, precum și reduce autonomia în luarea deciziilor în alte domenii (inclusiv cel energetic).
• Tariful vamal al UV este bazată pe legislația în domeniul tarifar a Rusiei,în proporție de aproximativ 90%.[2] Așadar, persistă o tendință de extindere a ariei de impact a legislației rusești (în domeniul economic) asupra Belarusului și Kazahstanului.
• Comisia Economică Euroasiatică (CEE) va deveni autoritatea supranațională, către care va fi delegată o parte din suveranitatea țării, în special în domeniul politicii tarifare. Deciziile adoptate de Comisie vor avea un caracter obligatoriu și se vor răsfrânge asupra unui set de politici de stat:tarifar, macroeconomic, valutar, politica investițională și energetică etc.   Mai mult decât atât, potrivit anumitor surse, circa 80%[3] din funcționarii Comisiei sunt cetățeni ai Rusiei.

Blocul economic

• În cadrul Consiliului Asocierii este imposibilă adoptarea unei decizii care vizează Republica Moldova fără acordul reprezentanților moldoveni.
• AA cu UE nu afectează sub nicio formă Acordul de Liber Schimb cu CSI și este compatibilă cu orice alte Acorduri de Liber Schimb.
• Acordul de Asociere permite accesul la o piață de peste 500 milioane de consumatori, din 28 țări membre ale UE și Turcia. AA include acțiuni legate de modernizarea agriculturii și dezvoltarea regională a țării.
• AA specifică că UE va oferi ajutor financiar, inclusiv prin intermediul BERD și BEI. Suportul financiar va fi condiționat, în funcție de necesități, gradul de implementare a reformelor și de progresele înregistrate.
• În cadrul Comisiei Economice Euroasiatice este posibilă adoptarea deciziilor care ar putea viza Republica Moldova fără acordul acesteia.

• Aderarea la UV R-B-K va anula imediat toate facilitățile comerciale acordate de UE.[4] De asemenea, va fi imposibilă constituirea de zone de comerț liber între Republica Moldova și alte țări.
• Accesul la o piață cu 172 milioane de consumatori, din 3 țări din CSI cu care Republica Moldova are deja încheiat Acord de Liber Schimb. Cu alte cuvinte, aderarea la UV nu va oferi piețe suplimentare de desfacere, ci va restricționa cele existente. Aceasta va avea impact negativ asupra agenților economici autohtoni, care vor pierde accesul facilitat pe piața enormă a UE.
• UV R-B-K nu prevede nici un fel de asistență financiară permanentizată și instituționalizată în procesul de aderare. Astfel, țări precum Kîrgîztan cer în mod deschis crearea unor fonduri ce ar susține noii membri ai Uniunii pe o durată de cel puțin 5-10 ani.[5]

Blocul valoric: statul de drept, democrația și drepturile omului

• Respectarea principiilor democratice, drepturilor omului, bunei guvernări și a economiei de piață sunt imperative pentru realizarea AA. Mai mult, Acordul include în sine și prevederi legate de promovarea principiilor de suveranitate și integritate teritorială a Republicii Moldova.[6]
• Percepția corupției: Percepția vizavi de corupție se manifestă cel mai puternic în Bulgaria și Grecia (locul 77 și respectiv 80[7]).

• Drepturile politice și libertățile civice: Țările din UE sunt în categoria societăților libere (Indicele Freedom House: sisteme politice deschise și competitive, respectarea drepturilor omului, societate civilă funcțională).
• Libertatea presei:  Potrivit Indicelui Libertății Presei elaborat de Reporteri fără Frontiere, cel mai prost plasate state UE sunt Grecia și Bulgaria (locurile 99 și respectiv 100).

• La UV sunt invitate să adere fostele republici sovietice. Nu sunt impuse careva criterii cum ar fi edificarea statului de drept sau respectarea drepturilor omului pentru a adera la UV.[8]

• Percepția corupției: Potrivit Transparency International, percepția corupției în țările UV este relativ ridicată: Rusia - 127, Belarusul – 124 și Kazahstanul – 140.

• Drepturile politice și libertățile civice: Cele trei țări ale UV fac parte din categoria țărilor care nu sunt libere.[9]
• Libertatea presei: Potrivit Indicelui Libertății Presei elaborat de Reporteri fără Frontiere, Rusia, Belarusul și Kazahstanul ocupă pozițiile 148, 157 și respectiv 161 din 180 de țări.[10]