Sesiunea parlamentară septembrie-decembrie 2011 a fost marcată de dezbateri încinse privind alegerea Preşedintelui RM, ceea ce a perturbat procesul legislativ. Cu toate acestea, comparativ cu sesiunea precedentă, aleşii poporului au manifestat totuşi mai multă disciplină şi implicare.

Însă, se pare că activitatea deputaţilor nu este luată de fiecare dată în serios de alte ramuri ale puterii. Astfel, unele Hotărâri ale Parlamentului sunt tratate ca fiind „de unică folosinţă” de cei care ar trebui să le execute. Or, aceasta denotă serioase dezechilibre de ordin instituţional, provocate în mare parte de lupta politică. Pentru a evita inclusiv situaţiile în care nici miniştrii nu iau în serios faptul că sunt scoşi la rampă pentru a da explicaţii, e nevoie de a adopta o lege privind răspunderea ministerială. Pe de altă parte, şi deputaţii au manifestat o înţelegere denaturată a noţiunii de „control parlamentar”, interpelările lor vizând doar instituţii controlate de alte formaţiuni decât cele din care ei înşişi fac parte.

Acestea sunt principalele constatări ale raportului IDIS de evaluare a eficienţei activităţii instituţiei legislative în sesiunea septembrie-decembrie 2011, prezentat azi, 22 februarie 2012.  Raportul reprezintă un exerciţiu metodologic de evaluare a eficienţei instituţiei legislative, în baza unor indicatori calitativi şi cantitativi, colectaţi şi interpretaţi de un grup de experţi ai IDIS „Viitorul”: Eduard Ţugui, Veaceslav Berbeca, Ion Tăbârţă. Cercetarea este coordonată de vicedirectorul IDIS Leonid Litra şi apare cu sprijinul financiar al the Balkan Trust for Democracy.

În sesiunea de toamnă-iarnă 2011, deputaţii au dus la bun sfârşit trei pătrimi din volumul de lucru prevăzut, faţă de raportul de 45% din sesiunea precedentă: „Acest interes sporit este justificat de presiunea publică de a reuşi adoptarea pachetului de legi legat de liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană”, explică politologul Leonid Litra.

Deşi activismul deputaţilor a crescut, sunt totuşi aleşi ai poporului care par să fie total deconectaţi de la procesul legislativ, constată expertul politic Veaceslav Berbeca: „16 deputaţi nu au participat niciodată la dezbateri parlamentare, 12 – nu au adresat niciodată o întrebare sau propunere, ceea ce denotă lipsă de interes”.

O altă problemă ţine de cunoaşterea de către deputaţi a iniţiativelor legislative. Astfel, modificările şi completările la ordinea de zi au constituit o treime din numărul punctelor incluse iniţial: „Asta înseamnă că marea majoritate a deputaţilor, cu excepţia celor din comisia care a venit cu propunerea de includere, nu cunoştea în prealabil care este conţinutul şi logica proiectului de lege”, afirmă Veaceslav Berbeca. Pe de altă parte, un deputat din cinci nu a venit niciodată cu o iniţiativă legislativă, ceea ce pune sub semnul îndoielii competenţa persoanei.

Comisiile permanente, chiar dacă s-au întrunit uneori mai des decât a fost planificat, nu au fost la fel de generoase în a oferi publicului informaţii despre cele discutate. Astfel, pe site-ul Parlamentului nu sunt plasate stenogramele de la şedinţe. Tot lipsit de orice transparenţă este modul de formare şi gestionare a bugetului Parlamentului, care este în creştere, chiar şi în condiţii de austeritate. Pentru 2012, acesta a fost majorat cu peste o cincime faţă de anul precedent, de la 71 de milioane de lei la 91. Politologul Eduard Ţugui: „Ne-ar interesa să ştim în ce măsură cheltuielile pentru deplasările în teritoriu sunt justificate. Or, nu avem o evidenţă a acestor activităţi, care sunt prevăzute de Regulamentul Parlamentului”. Cert este că lipsa unor date despre cheltuielile efectuate erodează imaginea instituţiei legislative.

Totodată, nu există o inventariere a petiţiilor venite de la cetăţeni care au devenit proiecte de lege, ceea ce ar arăta în ce măsură procesul legislativ este conectat la necesităţile şi aşteptările oamenilor: „Până la urmă, rolul deputaţilor este de a comunica permanent cu cei cărora le datorează mandatul şi nu se rezumă la declaraţii politice în plen”, este de părere Eduard Ţugui. Pentru a creşte eficienţa instituţiei parlamentare, IDIS „Viitorul” recomandă adoptarea unui sistem electoral mixt, în care jumătate din deputaţi să fie aleşi pe circumscripţii uninominale.

IDIS „Viitorul” a monitorizat în baza aceleiaşi metodologii şi sesiunea februarie-iulie 2011. La 8 aprilie 2011, IDIS a semnat un acord de colaborare cu Secretariatul Parlamentului, care garantează accesul experţilor la şedinţe. În continuare, experţii politici ai IDIS se vor concentra şi pe analiza calitativă a proiectelor de lege adoptate, pe lângă monitorizarea cantitativă a activismului Legislativului.

Studiul poate fi accesat la:

http://www.viitorul.org/public/3735/ro/RAPORT%20PARLAMENT%202.pdf

Descărcaţi aici prezentarea Power Point.