Știri sociale

Un ghid practic pentru presatorii de servicii privind dezvoltarea afacerilor în ramura turismului verde, o broșură informativă despre turismul verde din regiunea transfrontalieră Cahul-Galați-Reni, dar și o hartă cu trei rute turistice aflate în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre, au fost lansate în scopul promovării turismului verde. Produsele au fost elaborate în cadrul proiectului transfrontalier „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre (raionul Cahul, Republica Moldova; județul Galați, România și Comunitatea teritorială Reni, Ucraina)”.

Ghidul practic pentru prestatorii de servicii privind dezvoltarea afacerilor în turismul verde, care a apărut în limba română și ucraineană, reprezintă un suport teoretic și practic pentru prestatorii de servicii care dețin o afacere în domeniul turismului sustenabil, dar în același timp poate deveni o inspirație pentru cei care doresc să inițieze o afacere în domeniul turismului verde. În cele 100 de pagini sunt prezentate informații teoretice despre principiile turismului verde, deontologia turismului și rolul comunicării în toate etapele de consum a produsului turistic, managementul financiar. Conținutul teoretic este completat de partea practică cu accent pe recomandări pe durata celor șase etape de consum a unui sejur turistic; rolul prestatorilor de servicii de cazare în satisfacerea așteptărilor din partea turiștilor pentru a oferi acele experiențe și emoții pentru care un turist alege o destinație turistică verde; cum calculăm bugetul afacerii care este bazat pe bugetul de venituri și cheltuieli; sunt prezentate metode pentru realizarea prognozei economice în scopul micșorării riscului de a greși în afaceri și de a elabora strategii pentru o afacere de succes. Au fost evidențiate câteva exemple de bune practici și reușite în domeniul turismului verde prin descrierea detaliată a modelelor de succes implementate deja în cele 3 unități administrativ – teritoriale (Cahul, Galați și Reni). Suplimentar, pentru prestatorii de servicii au fost prezentate și idei cu referință la dezvoltarea și promovarea afacerilor de turism verde, ce pot servi ca reper pentru extinderea/inițierea unei afaceri în domeniu.

Broșura turistică informativă „Turismul verde în regiunea transfrontalieră Cahul – Galați – Reni”, apărută în limbile: română, engleză și ucraineană, reprezintă o sinteză a potențialului turistic din perspectiva dezvoltării turismului verde în cele trei regiuni transfrontaliere Cahul, Galați și Reni. În broșură sunt descrise 32 de atracții turistice cu potențial de a susține dezvoltarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre. Fiecare atracție este prezentată printr-o descriere a acesteia, fotografia care prezintă atracția propriu-zisă, localizarea, datele de contact (număr de telefon, e-mail), dar și paginile web în cazul în care acestea există. Pe ultima pagină a broșurii este prezentată Harta rutelor turistice din sectorul dunărean al bazinului Mării Negre, la scară mică, precum și QR-codurile către cele trei trasee turistice tematice incluse pe hartă.

Harta rutelor turistice din sectorul dunărean al bazinului Mării Negre, publicată în trei limbi: română, engleză și ucraineană, include harta propriu-zisă a celor trei trasee turistice tematice – ruta ecoturistică „Pe valurile Dunării albastre”, ruta istorico – culturală „Pe urmele civilizației antice” și ruta etnografic – gastronomică „Gastronomia autentică a Deltei Dunării”, legenda hărții, inclusiv cele a câte 25 obiective turistice incluse în fiecare rută, câteva imagini ce prezintă obiectivele turistice parte a traseelor turistice. Pe partea verso a hărții este prezentată descrierea succintă a celor trei rute turistice tematice în trei limbi: română, engleză și ucraineană. De asemenea, sunt menționate unitățile de cazare și de alimentare din Cahul, Galați și Reni – denumirea unității de cazare/alimentare, localizare, număr de telefon, e-mail, pagina web, în cazul în care există.

„Toate cele trei materiale publicate – Ghidul, Broșura și Harta – prezintă diverse aspecte ale dezvoltării turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre și anume, raionul Cahul, județul Galați și comunitatea teritorială Reni. La elaborarea materialelor au lucrat atât echipa de implementare a proiectului din partea IDIS „Viitorul”, cât și experții locali pe domeniul turismului din cadrul Consiliului raional Cahul (R. Moldova), Comitetului Executiv al Consiliului Local al or. Reni (Ucraina) și Universității „Dunărea de Jos” din Galați (România)”, a spus Lucia Căpățînă, unul dintre autorii celor trei produse turistice.

„Lucrările  realizate  de  către IDIS „Viitorul”, în cadrul acestui proiect, vin să completeze cunoștințe și să dezvolte competențe celor care doresc să se inițieze și ulterior să lanseze o afacere în domeniul turismului verde. În procesul de elaborare au fost implicați cei mai buni experți din Republica Moldova, România și Ucraina, luând ca bază materialele prezentate la seminare și training-uri, propria experiență cât și subiectele în raport cu care operatorii turistici au manifestat interes. În opinia noastră, lucrările prezentate sunt suficiente pentru a iniția și a dezvolta, la prima etapă, o afacere în domeniul turismului verde. Cititorul interesat poate afla multe dintre lucrurile necesare dezvoltării unui business de familie nobil și eficient, contribuind în felul acesta la procesul de europenizare a țării”, crede Liubomir Chiriac, director executiv al IDIS „Viitorul”.

În cadrul proiectului BSB-817, lansat în decembrie 2020, au fost organizate șase sesiuni de instruire și mese rotunde, la Cahul, Galți și Reni, în scopul consolidării capacităților furnizorilor de servicii turistice din cele trei regiuni dunărene. Totodată, au avut loc trei vizite de studiu, una la Galați și două la Cahul, pentru prestatorii de servicii turistice din cele trei zone, de cunoaștere a oportunităților pentru promovarea turismului verde. A fost organizat un festival la Cahul, dar și la Galați, pe data de 8 iunie, 2023, privind promovarea tradițiilor și obiceiurilor locale.

A fost creat clusterul turistic transfrontalier „Danubius”, în regiunea dunăreană a bazinului Mării Negre, între raionul Cahul, județul Galați și comunitatea teritorială Reni, activitatea căruia va avea ca scop promovarea și dezvoltarea turismului verde în regiunea dunăreană a bazinului Marii Negre. Crearea clusterului a inclus și elaborarea unui program comun pentru dezvoltarea turismului transfrontalier în Cahul, Reni și Galați, pentru care au fost desfășurate trei ședințe, la Cahul, în comunitatea teritorială Reni și la Galați, unde s-a discutat despre cum ar trebui să funcționeze clusterul. Durabilitatea clusterului va fi asigurată și prin intermediul site-ului danube-ecotravel.com, care deja este creat în vederea promovării turismului verde în regiunea transfrontalieră.

De asemenea, au fost realizate 23 de podcast-uri privind turismul verde în regiune. A fost elaborat și un studiu privind buna vecinătate de-a lungul sectorului dunărean, dar și creat site-ul proiectului. Este realizat și un film despre potențialul turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre.

Proiectul transfrontalier „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre (raionul Cahul, Republica Moldova; comunitatea teritorială Reni, Ucraina și județul Galați, România)”, BSB-817, este implementat de către IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Consiliul raional Cahul (Moldova), Comitetul Executiv al Consiliului Local al or. Reni (Ucraina) și Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (România).

Proiectul este parte a Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020 și este cofinanțat de către Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate și de către țările participante: Armenia, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Turcia și Ucraina.

Acest comunicat de presă a fost produs cu ajutorul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia este responsabilitatea exclusivă a proiectului BSB-817 și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

Pentru a afla alte detalii legate de proiect, ne puteți contacta la adresa de email: idis.crossborderproject@gmail.com.

Ezitările sau ignoranța unor zvonuri nu înseamnă neapărat cenzură. O redacție media poate decide asumat netirajarea anumitor lucruri dacă aceastea alimentează o panică artificială în societate. În același timp, și o știre falsă poate fi punct de pornire pentru o știre ca la carte, cum ar fi una despre demontarea unui fals lansat de un politician. Nu există un șablon pentru o știre. Fiecare informație suspectă trebuie să fie tratată individual. Sunt câteva dintre tezele împărtășite de către jurnalistul de televiziune, Ruslan Grabari, formatorul sesiunilor 13 și 14 al programului de instruire privind gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial, desfășurate miercuri, 7 iunie 2023, în format online.

Vorbind despre rolul jurnaliștilor în combaterea dezinformării, jurnalistul de televiziune a menționat că de-a lungul celor 30 de ani de independență ai Republicii Moldova, dezinformarea și știrile false s-au dezvoltat probabil mai bine ca independența țării. Potrivit jurnalistului, și în perioada sovietică am avut știri false, jumătăți de adevăruri, manipulare etc. un exemplu din această perioadă fiind catastrofa de la Cernobîl, când oamenilor li s-a spus de la televizor că sunt câțiva răniți, câțiva zeci de oameni spitalizați, că nu este nici un mort, că nu s-a întâmplat nimic, că toată lumea trebuie să muncească și că autoritățile știu ce au de făcut, ca peste un timp să aflăm că am avut cea mai gravă catastrofă nucleară pe care a vazut-o vreodată pământul.

„Acesta este doar un exemplu atunci când statul nu a spus adevărul și poate mii de vieți erau salvate dacă la timp se comunica și se luau măsurile necesare. Atunci, câteva săptămâni nu s-a recunoscut nimic, iar noi și astăzi suntem uimiți de amploarea acelei catastrofe. Este doar un exemplu despre ceea ce se întâmplă atunci când se ascunde adevărul”.

Jurnalistul a mai spus că începutul anilor 90 a fost perioada de tranziție a știrilor false, când a plecat dezinformarea, controlul statului asupra știrilor și a venit modelul de jurnalism democratic, european, civilizat, primele crâmpeie de jurnalism așa cum trebuie să fie, știri care răspundeau la toate întrebările și nu lăsau semne de întrebare, știri din două surse, ceea ce nu a fost până în anii 90. Încă nu apăruse informația falsă sau nu avea o amploare atât de mare.

„Am început să facem jurnalism de calitate. Învățam din mers, mai eram restanțieri, dar era bine. A apărut online-ul, tot mai multe portaluri de știri, care au început să facă concurență televiziunilor. A urmat ceea ce mai avem astăzi, telegram, tik-tok și multe alte instrumente. Toată această dezvoltare nu doar a creat o concurență televiziunilor, dar a poluat foarte mult spațiul informațional. Omul este derutat, nu mai știe ce să creadă. Prin urmare, parcă apare o misiune nouă a jurnalistului, când ar trebui să fie un gardian nu doar al societății, nu doar puterea a patra în sensul că trebuie să stea doar cu ochiul pe autorități, dar trebuie să dea și peste nas autorităților atunci când fură, când nu respectă drepturile omului etc.”

Ruslan Grabari este de părere că jurnaliștii trebuie să stea și la paza acurateții fluxului de știri. Acesta este prezentul. Inteligența artificială se dezvoltă cu pași galopanți. Dacă acum deja avem roboți care scriu fake-uri, distribuie automatizat știri false, ne punem întrebarea ce o să se întâmple și ce o să fie atunci când vei întreba ChatGPT ce ste fals și ce este adevărat. El o să fie singur derutat și nu o să știe ce să facă. „Trebuie să inventăm și instrumente de filtrare ca să alegem grâul de nighină, ca să înțelegem foarte bine ce este adevărat și ce este fals”.

Totodată, formatorul a menționat că media în general este cu un pas în urmă. Fake-urile merg în față, iar abundența de știri false, de fake, naște propagandă, ale cărei efecte sunt dezastruoase. Propaganda a născut al doilea război mondial, holocaustul, iar cel mai actual exemplu de propagandă este războiul Federației Ruse contra Ucrainei.

„Cei care scriu în fiecare zi știri trebuie să fie responsabili și conștienți de faptul că fiecare cuvânt din știre cântărește ceva. Dacă vom fi responsabili, dacă nu vom face concluzii, nu vom veni cu judecăți de valoare, cu expuneri de păreri, omul va cântări cele auzite dacă i se va oferi și a doua opinie, de ce nu și a treia. Noi suntem acei care transmitem informația astfel încât omul, telespectatotul, să fie informat, pentru că doar un telespectator informat poate să-și facă concluziile potrivite, poate să aibă o gândire critică și să ia deciziile corecte”.

„Astăzi la televizor vedem un război psihologic, când ni se impune ceva, este o spălare de creier a populației, cu un scop oarecare. De aceea, particip la aceste sesiuni de instruire ca să știu cum să mă protejez de dezinformare, de propagandă, pentru că azi este o stare de lucruri, mâine poate fi una și mai gravă și nu vom ști cum să ne ajutăm pe noi înșine, dar noi avem elevi pe care îi pregătim către viață, creștem generații de oameni, care sunt expuși unui pericol și suntem mai responsabili”, a menționat Lilia Toderica, profesoară, participantă a programului.

„Din data de 24 februarie 2022 tot mai mulți oameni se întreabă: cum este posibil un război în inima Europei în sec. XXI? Ulterior a apărut o altă întrebare, mai dureroasă: cum este posibil ca un număr atât de mare de oameni să susțină un război atât de rușinos? Răspunsul se găsește în tehnicile de propagandă, de dezinformare, utilizate profesionist de agenții unui stat agresor. În acest context, abilitarea cetățenilor este deja o necesitate”, crede Irina Bejan, la fel, participantă la program.

Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.

--------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - //www.youtube.com/@idisviitorul8539 style=text-decoration: underline; color: #0d4da1;>https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

În ultimele două decenii, la nivel global și european, se vorbește și se acționează din ce în ce mai hotărât, despre și în direcția implementării învățământului dual. În cadrul Uniunii Europene a fost creat un cadru normativ solid care justifică și facilitează forma duală de învățământ, pornind cu procesul de la Copenhaga din 2002 până la prevederile inițiativei Spațiului European al Educației 2021-2030. Inițiativele și deciziile UE - împărtășite de statele membre, dar și de statele
partenere – prezintă învățământul dual drept modalitate de stimulare a capacității de inserție profesională, de dezvoltare a unei forțe de muncă competente și de consolidare, în ultmă instanță, a economiei.

Învățământul dual este o formă alternativă de studii, în care procesul de învățare se realizează în două categorii de instituții concomitent: la instituția de învățământ, unde este asigurată pregătirea teoretică și la compania-parteneră, unde sunt formate competențele practice. Învățământul dual este un model win-win de colaborare între universitate și companii, implicând trei actori activi care beneficiază din plin de formarea duală: studentul, compania și universitatea.
Studenții – principalii beneficiari ai învățământului dual - dobândesc experiență de lucru în paralel cu procesul de studii, câștigă un salariu și au șanse mari să obțină un loc de muncă, după absolvire, la compania în care s-a produs formarea lor profesională. În Republica Moldova, sistemul instruirii duale s-a aplicat (începând cu 2014) și a fost reglementat, mai întâi, pentru învățământul profesional, prin Legea nr. 110 din 21 aprilie 2022 cu privire la învățământul dual (publicată în Monitorul Oficial din 20.05.2022, nr. 151-157, art. 273). Iar la ora actuală, se depun eforturi în vederea creării unei baze normative pentru învățământul dual la nivel universitar. În acest sens, a fost elaborat un Proiect de lege pentru modificarea Codului Educației, care a trecut primă lectură, în Legislativul RM, la 11 mai 2023.

ULIM-ul este una dintre puținele instituții superioare de învățământ, care implementează modelul de învăţământ dual - în cadrul Programului de Master Diplomație, Securitate, Business și Comunicare. Inițiativa punerii în practică a planului de învățământ ajustat cerințelor formei duale de educație se datorează proiectului „COOPERA – Integrating Dual Higher Education in Moldova and Ukraine”, cofinanțat prin programul Erasmus+ al Uniunii Europene, în care participă trei instituții de învățământ superior pilotând, cu aprobarea Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova, forma învățământului dual la ciclul I (licență) și II (Masterat)
de studii.

Pe parcursul primilor ani de realizare a proiectului echipa ULIM, cadre didactice și studenți, s-au familiarizat cu experiența universităților europene în domeniul învățământului dual, inclusiv a celor din Germania, care este considerată „fondatoarea” formei duale de educație. Iar câțiva studenți înscriși la studii de master, la Programul Diplomație, Securitate, Business și Comunicare, își desfășoară cu succes orele practice în cadrul unor companii / think-tankuri prestigioase, unde beneficiază de învățare și formare eficiență la locul de muncă.

Echipa Proiectului COOPERA ULIM

Programul de Master Diplomație, Securitate, Business și Comunicare
Facultatea Relații Internaționale, Științe Politice și Jurnalism