Locuri comune. 

În prezent, Moldova se află la o răscruce de drumuri familiară multor societăți: țara navighează  între diferite narative naționale cu privire la trecutul, prezentul și viitorul ei, în timp ce gestionează influențe interne și externe și depune eforturi pentru a consolida unitatea în diversitate. 

Totuși, această situație complexă ascunde și oportunități. Coeziunea socială – încrederea și înțelegerea reciprocă, participarea și un simț activ al apartenenței care leagă comunitățile – aceasta nu înseamnă să alegem o tabără ori să ștergem diferențele. Înseamnă să creăm spații în care toate vocile pot contribui la prezentul și viitorul nostru comun.

Aceasta nu este o altă analiză pe care o facem de la distanță. 

Inițiativa Moldova pentru Pace, creată în 2022, imediat după declanșarea invaziei la scară largă în Ucraina, lansează această invitație: haideți să inventariem ceea ce funcționează (practici, instituții, experiențe și experimente), să identificăm ceea ce nu prea funcționează și să găsim împreună căile de urmat. 

Am învățat, sprijinind populațiile strămutate și comunitățile gazdă, că această coeziune socială nu crește singură și nu apare fără un efort deliberat, că nu se materializează doar din declarații patetice. Din contra, coeziunea socială este rezultatul unei munci cotidieni, a conectării constante a unor practici, a  actului activ de construire a încrederii și sprijinului reciproc.

Înțelegerea coeziunii sociale: Dincolo de unitate, spre colaborare

Coeziunea socială (coeziune socială / rus. социальная сплочённость) cuprinde atât dimensiuni orizontale – modul în care grupurile și comunitățile interacționează – cât și verticale – modul în care cetățenii se conectează cu instituțiile publice și cele ale societății civile la nivel local și național. 

Aceasta se măsoară nu prin uniformitate, ci prin capacitatea noastră de a coopera în ciuda diferențelor, de a construi încredere în pofida dezacordurilor pe care le avem și prin actul de a ne asigura că nimeni - nici un cetățean, nici un grup - nu este exclus din viața comunitară.

Strategia de consolidare a relațiilor interetnice (2017-2027) a guvernului și programul de implementare (2023-2025) a acesteia recunosc această natură multifațetată a procesului de consolidare a coeziunii sociale. Aceste cadre se conduc de mai multe principii directoare: Valori şi norme democratice, Sentimentul de apartenenţă civică, Respectarea și protecția drepturilor omului, Supremaţia autoidentificării voluntare, Nediscriminare și egalitate efectivă, Unitate în diversitate, Identităţi multiple, Participare activă, drepturi şi responsabilităţi, Recunoaşterea rolului unificator al limbii române şi a diversității lingvistice.

În mod similar, Programul național de susținere a populației de etnie romă (2022-2025) abordează excluziunea prin facilitarea angajării romilor în câmpul muncii inclusiv în serviciul public, prin inițierea unor programe de formare profesională, prin asigurarea accesului la educație, sănătate, dar și măsuri de stimulare a participării active a romilor la viața publică și socială a țării, acces la educație și mediere comunitară.

Cu toate acestea, politicile, dacă sînt lăsate singure, singure nu creează coeziune. După cum declara Secretarul de Stat al Ministerului Educației și Cercetării, Valentina Olaru în februarie, implementarea „este foarte importantă, în special în procesul de aderare la UE”, dar succesul depinde de implicarea reală a comunității. 

Întrebarea corectă, deci, nu este dacă avem strategii – avem. Întrebarea relevantă este: cum transpunem aceste strategii în experiența de zi cu zi?

Deficitul de încredere și rădăcinile sale

Scorurile relativ scăzute ale Moldovei în materie de coeziune socială, în special în ceea ce privește contactul intergrup și angajamentul civic (SCORE Moldova 2022), reflectă provocări mai profunde. Atunci când resursele vin în principal prin canale externe – fie că este vorba de ajutor pentru dezvoltare sau de remitențe – comunitățile pot simți că propria lor capacitate de acțiune (agency) este diminuată. Când accesul la identitate și exprimare culturală necesită înregistrare formală, liderii informali se confruntă cu bariere. Când narativele concurează între ele în loc să dialogheze, stereotipurile se cimentează și se consolidează.

Luați în considerare acest paradox: narativele dominante din discursul nostru public au rădăcini legitime în experiența trăită. Încercarea de a invalida pe oricare dintre ele nu face decât să adâncească divizarea. În schimb, munca pentru coeziune socială înseamnă crearea a ceea ce cercetătoarea Diana Dumitru numește „spații-punte” – medii în care adevăruri diferite pot coexista productiv.

Învățând din practică: Ce funcționează

Inovație locală în Moldova

La Comrat, inițiativa Youth Bridge reunește tineri găgăuzi și vorbitori de limbă română prin proiecte comune de antreprenoriat. În loc să discute diferențele în mod abstract, participanții co-creează afaceri care necesită colaborare și interacțiune zilnică. Încrederea apare prin mize comune și dependență reciprocă.

Programul de Mediatori Comunitari pentru incluziunea romilor, demonstrează capacitatea de acțiune prin intermediari – persoane care navighează între comunități și instituții, traducând nevoile și construind înțelegere. Mediatoarea Maria Cerari din Soroca își descrie munca: „Eu nu livrez servicii; eu deschid uși din ambele părți.”

Centru Intergenerațional & Coeziune la Comrat (UNFPA): (@Photo: Victor Para, UNFPA Moldova)


Dialogul intergenerațional ca motor al încrederii

În întreaga țară, centrele intergeneraționale au creat spații neutre unde tinerii și vârstnicii se întâlnesc, învață și construiesc micro-proiecte împreună. Efectele imediate sunt simple, dar puternice: mai puține stereotipuri între grupurile de vârstă, mai multă empatie și obișnuința de a lucra cot la cot. Aceste centre combină adesea ateliere de abilități de viață, voluntariat și servicii comunitare – arătând că dialogul devine coeziune atunci când este legat de a face ceva împreună.

Cooperarea transnistreană și consolidarea încrederii

Pe ambele maluri ale Nistrului, activitățile comune, de la asistență juridică la educație media, au ajutat locuitorii să lucreze unii cu alții împreună, nu ocolindu-se. Atunci când comunitățile proiectează, livrează și beneficiază împreună de aceste activități, încrederea se acumulează. Aceasta este coeziunea ca rezolvare comună a problemelor, nu ca un slogan.


                                                                       Cooperare peste Nistru

Grupurile de acțiune locală și dezvoltarea rurală ca factor de coeziune

Grupurile de Acțiune Locală (GAL-uri) reunesc primari, mici antreprenori și OSC-uri pentru a crea și finanța strategii locale. Chiar dacă nu își etichetează munca drept „coeziune”, rezultatul este inconfundabil: interacțiunea regulată între actori care rareori planificau împreună înainte, mai multă participare intergrup și un sentiment mai puternic de „noi”.

Căi indirecte către coeziune


GALuri – Leader

Nu orice practică eficientă își zice sieși „coeziune socială”. Atelierele de meșteșuguri și patrimoniu, cluburile sportive sătești, centrele de tineret și micile festivaluri culturale din localități au demonstrat în mod repetat că mixarea grupurilor în jurul unei activități comune reduce prejudecățile și construiește legături. Regula de bază pe care o observăm constant: dacă oameni din cel puțin două grupuri co-creează ceva tangibil (un spectacol, un spațiu public, un serviciu), coeziunea crește.

Perspective din Europa de Est

Fundația Barka din Polonia reconstruiește coeziunea socială în comunitățile marginalizate prin ceea ce ei numesc „sate de economie socială”. Rezidenții – inclusiv foști oameni ai străzii, refugiați și șomeri locali – gestionează împreună întreprinderi comune. Modelul se răspândește nu prin replicare, ci prin învățare de la egal la egal: comunitățile se vizitează reciproc, adaptând practicile la contextele locale.

Fundația pentru Integrare din Estonia a fost pionieră în „cafenelele lingvistice”, unde vorbitorii de estonă și rusă se întâlnesc informal pentru a practica limbile și a împărtăși experiențe. Ceea ce a început ca un schimb lingvistic a evoluat într-o rețea care abordează provocări mai largi de integrare socială. Participanții declară că audierea poveștilor personale ale celuilalt  în medii informale a demontat stereotipurile mai eficient decât trainingurile formale despre diversitate.

Agenția „Împreună” din România lucrează în comunități multietnice folosind bugetarea participativă. Comunitățile decid colectiv asupra unor mici proiecte de infrastructură, ceea ce necesită consens între liniile etnice. Procesul – negociere, compromis, proprietate comună – contează la fel de mult ca rezultatul.

Practici globale demne de a fi adaptate

Comunitatea Corrymeela din Irlanda de Nord a petrecut decenii construind pacea între comunitățile protestante și catolice. Abordarea lor: „întâlnire înainte de explicație”. Programele aduc oamenii împreună în jurul unor activități comune (grădinărit, gătit, îngrijirea copiilor) înainte de a aborda nemulțumirile istorice. Încrederea câștigată prin sarcini comune creează siguranță pentru conversații mai dificile.

În Canada, integrarea este abordată ca adaptare reciprocă (two-way): atât noii veniți, cât și comunitățile de primire evoluează prin interacțiune. Cadrele pentru „comunități primitoare” sunt dezvoltate și utilizate de rețele de cercetare și practică (ex. Pathways to Prosperity; IRCC).

Condiții ce favorizează consolidarea coeziunii sociale

• Interacțiune regulată în spații neutre (hub-uri comunitare, școli, centre culturale) ușor accesibile.
• Sarcini comune care necesită colaborare (gătit comunitar, zile de reparații, festivaluri, proiecte de servicii), nu doar discuții.
• Lideri informali și mediatori care traduc între grupuri – și care sunt recunoscuți și sprijiniți, chiar și fără titluri formale.
• Măsurare simplificată (sondaje scurte, formulare simple) pentru a învăța ce funcționează și a justifica extinderea.

Conectarea politicilor cu practica

Decalajul dintre politicile bine intenționate și implementarea limitată provine adesea din constrângeri de resurse – multe măsuri depind de „alocări bugetare” care s-ar putea să nu se materializeze. Dar comunitățile nu așteaptă. Ele dezvoltă soluții alternative care merită recunoaștere și sprijin:

• Liderii culturali informali organizează evenimente comunitare fără înregistrare oficială, operând în zone juridice gri.
• Rețelele diasporei finanțează direct inițiative locale, ocolind canalele instituționale.
• Grupurile de tineri creează spații online pentru dialog atunci când locurile fizice se dovedesc inaccesibile.
• Consiliile de bătrâni mențin mecanisme tradiționale de soluționare a conflictelor alături de sistemele formale.

Decizia recentă a Ministerului Educației de a permite artiștilor individuali să acceseze granturi fără a forma entități juridice reprezintă un progres. Aceasta recunoaște că munca pentru coeziune începe adesea cu indivizi care nu au sprijin instituțional. Cum putem extinde această recunoaștere și în alte domenii?

O invitație deschisă la co-creare

Coeziunea socială nu se construiește doar prin programe, ci prin mii de interacțiuni zilnice. Vă invităm să vă alăturați acestui proces de cartografiere și construcție:

Pentru Membrii Comunității

• Împărtășiți ce funcționează: Ce aduce oamenii împreună în comunitatea voastră? Ce tradiții, spații sau practici favorizează conexiunea dincolo de diferențe?
• Identificați barierele: Ce împiedică participarea? Limba? Costul? Timpul? Locația? Statutul legal?
• Propuneți experimente: Mici proiecte pilot care ar putea construi încredere – grădini comune, schimburi de abilități, cercuri de povestit.

Pentru Liderii Informali

• Documentați-vă practica: Cum adunați oamenii? Cum navigați conflictele? Cum construiți consensul? Cunoștințele voastre merită păstrate și împărtășite.
• Conectați-vă cu semenii: Alte comunități se confruntă cu provocări similare. Ce ați putea învăța unii de la alții?
• Revendicați-vă spațiul: Ce resurse sau recunoaștere v-ar amplifica munca?

Pentru Organizații

• Auditați-vă accesibilitatea: Cine nu poate participa la programele voastre? De ce? Ce ați putea schimba?
• Împărtășiți-vă lecțiile: Experimentele eșuate ne învață la fel de mult ca și succesele. Ce ați încercat? Ce ați descoperit?
• Construiți punți: Ce organizații lucrează cu populații diferite de ale voastre? Cum ați putea colabora?

Pentru Autorități

• Ascultați diferit: Dincolo de consultările formale, cum puteți auzi vocile celor care nu participă la ședințe?
• Reduceți barierele: Ce reglementări exclud neintenționat participarea? Ce ar putea fi simplificat?
• Recunoașteți inovația: Comunitățile deja rezolvă probleme. Cum pot politicile să ajungă din urmă practica?

Măsurarea progresului împreună

Coeziunea nu poate fi declarată; ea trebuie demonstrată.

Ce mecanisme de coeziune există pe care nu le-am văzut?

Acest articol deschide o serie care explorează modul în care cultura conectează comunitățile și cum pacea pozitivă oferă un cadru pentru coeziune durabilă. Dar mai întâi, avem nevoie de contribuția voastră:

• Prin e-mail: Trimiteți exemple, întrebări sau propuneri la coeziune@m4p.md
• În spații de dialog: Alăturați-vă conversațiilor comunitare „Coeziune socială: de la intenție spre acțiune”, detalii mai jos.
• Prin acțiune: Începeți ceva mic în comunitatea voastră și povestiți-ne ce se întâmplă
• Prin măsurare: Ajutați-ne să urmărim ceea ce contează – propuneți indicatori care surprind schimbarea reală

Coeziunea socială nu se construiește de sus în jos sau nu se livrează din exterior. Ea crește din interior, prin alegerile zilnice ale indivizilor care decid să aibă încredere, să participe, să includă. Moldova pentru Pace, împreună cu partenerii noștri, se angajează să faciliteze (nu să livreze) condițiile în care capacitatea de acțiune poate înflori și conexiunile se pot consolida.

Așa cum am învățat sprijinind atât refugiații, cât și familiile gazdă: distanța dintre „noi” și „ei” se micșorează atunci când lucrăm la ceva împreună. Întrebarea nu este dacă avem nevoie de coeziune socială – avem. Întrebarea este: ce construiți deja și cum putem construi împreună?

Acesta este primul articol dintr-o serie dedicată Programului de Consolidare a Păcii Pozitive, dezvoltat în cadrul proiectului „Moldova pentru Pace 2.0: Promovarea Păcii Pozitive și Capacitarea Comunităților prin Tehnologie și Inovație Socială”.

Vă invităm la panelul public de discuție „Coeziune socială: de la intenție spre acțiune”, organizat în cadrul Festivalului Mozaic – Culturi pentru Pace Pozitivă (ediția a 3-a), cu sprijinul Ministerului Culturii al Republicii Moldova.

📅 20 septembrie 2025 · ⏰ 13:30 · 📍 Moldova-Film, platoul M4P Hub, Chișinău (str. Hîncești, 61)