Societate civilă în Moldova cu voie de la Guvern?
Antonița Fonari, secretar general la Consiliul Național al ONG-urilor în dialog cu Vasile Botnaru.
Europa Liberă: Logic ar fi să vă întreb de ce căutaţi colaborarea cu Parlamentul, cu autorităţile când organizaţiile non-guvernamentale, prin definiţie, sunt cumva pe partea cealaltă a baricadei. Şi atunci, la ce bun cooperare şi planuri până în 2015?
Antoniţa Fonari: „Noi suntem, probabil, mai mult cei care ar trebui să monitorizăm, cei care ar trebui să rămânem într-un fel conştiinţa Guvernului şi a Parlamentului, adică acea parte a societăţii care să-i facă pe parlamentari, pe guvernanţi, pe cei din administraţia publică locală să se simtă în permanent vegheaţi.”
Europa Liberă: Dar Guvernul înţelege la fel aceste lucruri, se lasă vegheat, monitorizat şi supravegheat?
Antoniţa Fonari: „Nu întotdeauna Guvernul sau Parlamentul este fericit, nu întotdeauna vizibil suntem luaţi în seamă, dar eu sunt absolut sigură că mai ales prin sprijinul pe care îl avem din partea mass-mediei, prin sprijinul pe care îl avem din partea comunităţii donatorilor, a ambasadelor noi suntem luaţi în seamă.”
Europa Liberă: Adică nu este prea mare dragoste ci de frica finanţatorilor sau a partenerilor strategici, cum îi numesc autorităţile.
Antoniţa Fonari: „Ei sunt conştienţi că partenerii de dezvoltare vor cere o anumită comunicare cu ONG-urile. Apropo Consiliul Naţional de Participare este clar construit ca un organ care a fost inventat ca să arate comunităţii donatorilor că există o colaborare cu societatea civilă. Bineînţeles, Guvernul şi-ar fi dorit mai mult ca cineva de la noi pur şi simplu să asiste la şedinţele de Guvern fără mari comentarii.”
Europa Liberă: Prin urmare se poate spune că eşecurile Guvernului prin ricoşeu se atribuie şi Consiliului Naţional de Participare sau ong-iştilor care şi-au propus să monitorizeze starea de lucruri?
Antoniţa Fonari: „Nu este deloc aşa, pentru că dacă o să căutaţi în internet o să vedeţi că în ultimele săptămâni, în fiecare săptămână, chiar dacă primim agenda în seara zilei pentru a doua zi, stau mai mulţi colegi din Consiliul Naţional de Participare şi voluntar contribuie, comentează acele documente şi le transmit. Domnul Filat este un politician care a progresat foarte mult în ultimul timp şi de foarte multe ori primind acele comentarii el le comunică din partea sa.”
Europa Liberă: Ok, asta sunt observaţii tehnice, dar în mare, de exemplu, Legea anti-discriminare nevotată până acum, vă puneţi şi dvs. cenuşă pe cap?
Antoniţa Fonari: „Eu nu îmi pun cenuşă pe cap, pentru că eu înţeleg foarte bine că acest proces care a avut loc în contextul Legii nediscriminare nu este neapărat un proces rău, domnule Botnaru, este un proces prin care cetăţenii au înţeles ce înseamnă discriminare.”
Europa Liberă: Da, de acord, se vaccinează societatea şi nu se poate mai devreme decât nouă luni naşte copilul, dar întrebarea este despre randament. Colaborarea cu Marian Lupu, în special, durează de pe când era speaker-ul numit încă de comunişti şi dânsul chiar a făcut efortul să invite societate civilă la cooperare. În cele din urmă există un randament, sunt istorii de succes în această cooperare?
Antoniţa Fonari: „Bineînţeles, sunt documente, sunt legi care au fost aprobate anume pentru că a existat această colaborare. De exemplu, există o lege celebră, să zic, toată lumea se laudă cu ea şi Guvernul, şi Parlamentul, şi Ong-urile, Legea cu privire la voluntariat, ea chiar a fost semnată de toţi politicienii importanţi, care acum sunt prim ministru, preşedinte de Parlament, şefi de fracţiuni parlamentare, miniştri. Bineînţeles că există nişte succese, dar asta ţine foarte mult nu doar de deschiderea Guvernului şi a Parlamentului, aveţi dreptate, asta ţine şi de deschidere la minte şi de dorinţa de a lucra a organizaţiilor neguvernamentale.”
Europa Liberă: Ce vă nemulţumeşte în această fază, exact pe puncte?
Antoniţa Fonari: „Lipsa de transparenţă, nu este normal să anunţi o audiere publică cu o zi înainte de eveniment şi pagina Parlamentului din păcate nu funcţionează, pe atât de bine, pe câți bani a investit Naţiunile Unite şi alţi parteneri de dezvoltare în ea, deci chiar nu oferă o transparenţă cu care să se mândrească Parlamentul. Nu ne mulţumesc mai multe lucruri, de exemplu, în Consiliul Naţional de Participare colegii de mai multe ori au făcut referinţă ce ar trebui de schimbat în Strategia Moldova 2020 ca acel proiect de strategie chiar să fie un document de folos ţării. Şi pentru că Consiliul ONG are o echipă, eu cred că, chiar foarte bună, care poate să facă un lucru de calitate noi suntem siguri că vom putea duce la un bun sfârșit acest proces, în care acest document Moldova 2020 să fie un document cu adevărat util şi care să nu încurce domeniilor de dezvoltare mai mult decât să ajute.”
