Experienţă … voluntară!
Olia Secrii, este studentă anul III , la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, USM. Nimic ieşit din comun pînă acum, dar pe lîngă cursurile de la universitate, Olia face voluntariat şi îi place.Chiar ea mărturiseşte.
Este o fire energică, dinamică, îi place să socializeze iar aceste calităţi i-au adus doar beneficii. Din primăvara anului 2010 face parte din organizaţia AIESEC. A ales acest loc pentru că „este o organizaţie internaţională ce îţi oferă posibilitatea să cunoşti alte culturi. Avem proiecte la care vin alţi membrii ai organizaţiei din alte ţări. Interacţionînd cu ei, aflînd lucruri noi, începi să simţi atmosfera ţării de unde vin ei” spune tînăra.
De mai bine de un an şi jumătate este în departamentul Comunicare,locul unde Olia se simte în lumea ei. „Respectivul departament mi-a permis să realizez strategii de marketing, relaţii publice, planificări de campanii etc. Este o activitate interesantă şi dinamică” . La moment este membru în echipa locală de traineri AIESEC. Aceasta presupune un proces de învăţare despre cum ar trebui livrate trainingurile , dar şi implementarea celor învăţate prin susţinerea unor traininguri pentru membrii AIESEC.
Cluj-Napoca este oraşul unde Olia se află într-un schimb de experienţă în parteneriat cu programul EVS (European Voluntary Service). Ii place foarte mult şi speră să nu fie ultima de acest gen.
Eroina noastră îşi aminteşte primii săi paşi în AIESEC. „Nu m-am gîndit vreodată la voluntariat atunci cînd am aplicat să fiu membru aici. Nu ştiu, ceea ce făceam pînă a veni în această echipă era aproape invizibil! A fost iniţial o curiozitate să aplic . După care, ştii cîte am învăţat? Gestionarea timpului,oportunităţi de muncă, mi-am făcut mulţi prieteni şi, nu în ultimul rînd am făcut voluntariat”. Olia spune că ideea de a fi voluntar nu îi încîntă pe mulţi tineri pentru că ei aşteaptă să fie plătiţi, dar de la experienţa plătită „ nu obţii atît de mult şi nu dai atît de mult” este de părere Olia.
Eroina noastră lucrează voluntar la Fundaţia Română pentru Copii,Copii şi Familie. Acolo este implicată în tot felul de activităţi cu tineri ce au vîrsta cuprinsă între 16 şi 20 ani. „Da, la 20 de ani ei sunt mai sunt consideraţi adolescenţi acolo, pentru că unii mai fac liceu, alţii chiar şcoli profesionale. Vin din familii socialmente vulnerabile, iar Centrul e ca o mînă de ajutor pentru ei.” Olia spune că prin jocuri, traininguri ei nu sunt inhibaţi. Sunt mai greu de motivat iar voluntara noastră are cîteva scopuri: să îi motiveze să se implice, să îi ajute cum ar putea ei să aibă un viitor mai bun. „După trei săptămîni pot măsura impactul acţiunilor mele şi deseori scontările mele se adeveresc. Ei sunt mai deschişi faţă de oamenii străini, mai motivaţi să-şi găsească un serviciu, mai pozitivi în ceea ce priveşte viitorul lor”conchide tînăra, care e de părere că aşa ar trebui să fie toţi semenii ei.
Iuliana Mămăligă
