Votul în diasporă – soluții optime pentru depășirea provocărilor curente
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Comunitatea „Adoptă un Vot”, Privesc.Eu și cu suportul oferit de Fundaţia Hanns Seidel, a organizat miercuri, 25 noiembrie 2020, cea de a 11-ea videoconferință #EUDebatesCafe în regim on-line, dedicată identificării soluțiilor optime pentru depășirea provocărilor curente legate votul în diasporă.
Invitații la eveniment, care a fost moderat de Mihai Mogîldea, Lider de Echipă, Programul Europenizare, IPRE, s-au referit la principalele provocări legate de organizarea alegerilor prezidențiale în diasporă, pornind de la constatările preliminare ale observatorilor naționali și internaționali privind alegerile prezidențiale din 1 și 15 noiembrie 2020. Totodată, în cadrul discuției, au fost analizate necesitatea și fezabilitatea introducerii metodelor alternative de vot pentru următoarele scrutine naționale.
În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.
Igor Munteanu, Deputat, Parlamentul Republicii Moldova: „Această participare masivă a diasporei la ultimele alegeri prezidențiale reprezintă un adevărat catalizator pentru schimbările pozitive și democratice. Prezența masivă a diasporei de peste 260 de mii de alegători vorbește despre faptul că cei ce participă la procesele electorale trebuie să se bucure nu doar de aclamații, dar și de confortul necesar, ca ei să poată fi conectați la procesul politic din Republica Moldova. Prezența masivă a diasporei vorbește și despre alte măsuri urgente pe care trebuie să le facem. În primul rând este vorba despre modernizarea sistemului electoral. În al doilea rând, uniformizarea practicilor pentru participarea în alegerii. Și, în mod clar, este vorba despre necesitatea unui sistem de vot alternativ, iar asta însemnând votul prin corespondență, votul electronic ș.a. Mobilizarea diasporei vorbește că cetățenii din străinătate nu se înstrăinează de subiectele interne și agenda națională, rămânând foarte receptivi la problemele naționale. Având în vedere că 92% din alegătorii din străinătate au votat pentru o schimbare a șefului statului, trebuie să înțelegem că suntem datori să răspundem la această investiție în instituțiile democratice, printr-o reorganizare importantă a codului electoral”.
Elena Prohnițchi, Secretara Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte, Directoare adjunctă, ADEPT: „Înregistrarea prealabilă nu este obligatorie, dar este un indicator unde se află cei mai mulți moldoveni de care trebuie să țină cont Comisia Electorală Centrală (CEC). Înregistrarea este deschisă tot anul și se încheie cu 45 se zile înainte de ziua alegerilor. Cât privește un alt criteriu luat ]n calcul la deschiderea secțiilor de votare, datele Ministerului de Externe sunt inexacte și departe de realitate și nu e clar cât de des sunt actualizate. Nu este prevăzut un mecanism clar cum aceste prevederi pot fi aplicate de CEC, pentru că instituția nu are un regulament în acest sens. Anterior, Asociația Promo-LEX a venit cu o propunere de regulament și metodologie la adresa CEC, dar fără o reacție. ADEPT a preluat-o, a aplicat-o și a venit cu un set de propuneri privind numărul de secții de votare în statele unde se presupune că sunt stabiliți mai muți cetățeni moldoveni. Ulterior, CEC a preluat anumite recomandări. CEC a stabilit numărul secțiilor de votare peste hotare prin acordarea unei ponderi egale celor trei criterii. În baza acestei metodologii și discuțiilor interne a fost expediată lista cu propuneri, în care inițial se regăseau 202 secții de votare peste hotare, pentru avizarea MAEIE. Respectiv, MAEIE, discutând cu autoritățile din țările gazdă, reieșind din restricțiile impuse de acolo, a transmis răspuns CEC-ului despre numărul secțiilor de votare care ar putea fi deschise. În ultimul aviz al MAEIE era indicată cifra de 145 de secții, ca într-un final, CEC să aprobe 139. Nu e clar de ce CEC a avizat anume această cifră, iar comunicarea dintre MAEIE și CEC a fost una puțin transparentă”.
Galina Sajin, Deputat, Parlamentul Republicii Moldova: „Noi „cochetăm” mai demult pentru înregistrarea votului prin corespondență, iar eu, de când am preluat mandatul, cercetez minuțios experiența României. Consider că următoarea etapă de ameliorare a situației anume va fi implementarea votului prin corespondență, ca ulterior să ajungem și la votul prin internet. Da, noi credem, că de această dată se vor întreprinde pași concreți în acest sens, pentru că în legislaturile precedente nu am prea văzut dorință și voință politică ca să se facă ceva pentru a spori activitatea în alegerea oamenilor de peste hotare. Experiența ultimelor alegeri și prezența masivă la urne a demonstrat că oamenii nu sunt indiferenți. Diaspora este deschisă către toate oportunitățile care să le faciliteze dreptul la vot. Este important și pentru cetățenii unde niciodată nu se deschid secții de votare. Eu cred că inițiativa de a spori numărul de buletine până la 10 mii și a organiza două zile de votare, în loc de una, împreună luate, ar putea fi o soluție. Pentru că una fără alta pun o presiune enormă pe funcționarii electorali. Pentru următoarele alegeri, e necesară modificarea Codului Electoral pentru extinderea posibilităților de vot”.
Vadim Pistrinciuc, Director Executiv, Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS): „Limitarea votului diasporei ar fi un lucru foarte grav şi partidele care nu sunt de acord cu limitarea trebuie să facă tot ca acest lucru să nu se întâmple pe cale legislativă. Partidele care mizează pe votul diasporei, dar şi care înțeleg importanța ei în viaţa socială şi economică a ţării trebuie să nu admită limitarea votului diasporei. Societatea civilă, care are şi capacităţile de diplomație publică, ar trebui să explice necesitatea respectării dreptului diasporei la vot. Limitarea votului diasporei ar putea avea şi un impact economic negativ, pentru că cetăţenii moldoveni de acolo îşi planifică o anumită mobilitate în funcție de care îşi formulează atitudinea faţă de ţara lor. Dimpotrivă, trebuie gândite mai multe modalități de a-i invita, de a-i atrage pe moldoveni acasă, aşa ca ei să vină să cheltuie banii acasă sau să facă investiții. Eu consider că trebuie iniţiate mese rotunde cu fracțiunile parlamentare în care există rezistență faţă de diasporă pentru a discuta care sunt dezavantajele ideii de a merge „împotriva diasporei”. Societatea trebuie să se mobilizeze, dacă se va încerca această limitare, pentru că cei de acasă au dreptul să iasă la proteste, iar clasa politică de acasă cel mai tare se teme de proteste”.
Dumitru Vicol, Reprezentant al comunității „Adoptă un Vot”: „Pe de o parte ne-am fi dorit o mai bună comunicare din partea CEC-ului, care să ne spună mai clar unde sunt secțiile de votare, iar pe de altă perspectivă e și vina cetățenilor, a noastră, în ceea ce ține de informare, o cultură civică pe care, din păcate, încă nu o avem. Referitor la transparență decizională, care este o problemă a Moldovei de foarte mult timp. Nici eu nu am înțeles de ce au fost deschise 139 de secții de votare și nu 150 sau 200. Este foarte greu să estimezi numărul celor care vor veni la vot, dar faptul că CEC-ul nu are flexibilitatea de a modifica numărul secțiilor de votare, asta pune niște semne de întrebare. Pe de altă parte, eu nu văd sensul în deschiderea mai multor secții de votare, dar o problemă este cu amplasarea lor. Ele trebuie să fie amplasate în zone unde se atestă o concentrație mare de moldoveni. Acum problema e că secțiile de votare se deschid în zone unde oamenii trebuie să ajungă timp de mai multe ore, apoi și să mai stea în rând”.
Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului pe privesc.eu aici și pe Realitatea Live aici.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „EU DEBATES CAFÉ: Avansarea cunoașterii și expertizei privind instituțiile și politicile UE în Republica Moldova”, implementat de IPRE în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare.
