Criza refugiaților, o provocare pentru Republica Moldova

La această concluzie au ajuns participanții la dezbaterea publică“Criza refugiaților din Europa – implicații, provocări și efecte în contextul situației migraționale din Republica Moldova”, desfășurată la 29 octombrie de IDIS ”Viitorul”.

Evenimentul a avut scopul de a sensibiliza societatea civilă, autoritățile publice, dar și reprezentanții organizațiilor internaționale abilitate în domeniul migrației, referitor la criza refugiaților din Europa, provocările și efectele acesteia pentru țara noastră.

„Republica Moldova trebuie să se implice activ în „ofensiva diplomatică” a țărilor UE contra violenței și a terorii din zonele de conflict, contribuind astfel la construcția unor state puternice din vecinătatea Europei. În acest sens, țara noastră trebuie să-și regândească politicile pentru refugiați și să impună reguli și norme clare în conformitate cu principiile europene din acest domeniu”, a declarat Liubomir Chiriac, directorul executiv al IDIS ”Viiitorul”.

“Este necesar ca Republica Moldova să învețe a implementa cu succes modele care vizează integrarea imigranților și a refugiaților ce pot aduce plus valoare economiei naționale”, a precizat Igor Munteanu, președintele Consiliului Administrativ al IDIS ”Viiitorul”.

Prezentă la dezbaterea publică, Violeta Șandru, coordonator de programe al Fundației Hanns Seidel, consideră că problema refugiaților reprezintă un subiect actual pentru Republica Moldova ținând cont că ne aflăm la hotarele unei zone de conflict: ”Îmi dau seama că tema refugiaților și a migranților în Republica Moldova la ora actuală pare a fi neînsemnată pe fonul evenimentelor politicii interne. Însă, foarte mulți ucraineni deja se află pe teritoriul Republicii Moldova și evident că, atât societatea, cât și autoritățile ar trebui să acorde un anumit sprijin. Pe de altă parte, avem vecinii din Vest care se confruntă cu criza refugiaților din Siria, numărul cărora crește pe zi ce trece și respectiv, nici Republica Moldova nu poate să lase într-un con de umbră acest subiect”.

La rândul său, Sergiu Găină din cadrul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) a subliniat rolul societății în integrarea cu succes a refugiaților. “Refugiații care vin în Moldova au nevoie de toate condițiile necesare pentru a se integra: cursuri de limbă română, asistență psihologică, medicală și chiar materială. Și doar printr-o cooperare strânsă între toți actorii din societate, aceste condiții vor fi îndeplinite, iar refugiații vor fi integrați. Noi mizăm foarte mult pe o societate cât mai tolerantă și lipsită de prejudecăți”, a spus Sergiu Găină. Potrivit lui, în anul 2015 în Republica Moldova s-au înregistrat 433 de refugiați și 229 solicitanți de azil.

 „Chiar dacă numărul de cereri de azil politic în Moldova a crescut în ultimul an, nu putem vorbi despre cifre alarmante. Nu ne paște pericolul de a ne fi impuse niște cote obligatorii de refugiați. Cu toate acestea, am început deja lucrări de pregătire pentru cazurile excepționale. Calculele noastre arată că o zi de aflare a unui solicitant de azil politic în Republica Moldova costă cel puțin 241 de lei. Cei mai mulți dintre cei care au decis să se refugieze în republica noastră au mai fost pe aici, fie la studii, fie că sunt căsătoriți cu moldovence. Astăzi, aceste persoane s-au integrat cu bine în societate, vorbesc o română corectă și sunt active în comunitatea în care locuiesc”, a menționat Ecaterina Silvestru, șefa Direcției refugiați din cadrul Biroului de Migrație și Azil.

În același timp, Olga Coptu din cadrul Biroului Relații Interetnice susține că ”Fiind la hotarul Uniunii Europene, Republica Moldova rămâne o sursă a migranților către țările europene. Având în vedere sumele alocate de europeni, infrastructura în majoritatea centrelor urbane și calificările acestor migranți, Republica Moldova poate deveni în scurt timp un poligon de dislocare a unei părți din acești migranți”.

Cei mai mulți dintre refugiații care au cerut azil în Republica Moldova sunt ucraineni, urmați de sirieni. Refugiații cu azil beneficiază de dreptul la un loc de trai, de dreptul la muncă și de dreptul de a studia limba română și a însuși o profesie. Cu toate acestea, țara noastră este mai degrabă o țară de tranzit pentru imigranți și mai puțin o țară gazdă pentru refugiați, este de părere Ianuș Erhan de la Poliția de Frontieră, prezent la dezbatere. Potrivit lui, în ultimele șase luni ale anului curent, în republică au intrat 466 de sirieni, afgani și irakieni și au ieșit 497, inclusiv unii care erau de mai demult aici. Astăzi, în R. Moldova se află 216 sirieni, 158 de ucraineni, 23 de afgani și 26 de irakieni cu statut de refugiați.

Evenimentul a fost organizat cu suportul Fundației Hanns Seidel.

Pentru mai multe detalii contactați Diana Enachi, la numărul de telefon 022 22 18 44 sau la adresa de e-mail: diana.enachi@viitorul.org


Distribuie prietenilor:



Articolele publicate din 1 iunie 2020 nu au fost supuse verificarilor

logoStarNet

Hostingul si serviciile internet pentru administrarea portalului CIVIC.MD sunt oferite gratuit de compania Starnet

Logati-va cu una din retelele sociale pentru a crea un cont nou. Puteti modifica datele de acces si alege o parola dupa crearea contului.