Vineri, 2 iunie, 2023, în raionul Cahul, Republica Moldova, a fost organizat un forum privind instituționalizarea clusterului turistic transfrontalier „Danubius”, creat în regiunea dunăreană a bazinului Mării Negre, între IDIS „Viitorul”, Consiliul raional Cahul, Republica Moldova, Universitatea „Dunărea de Jos” din județul Galați, România și Primăria comunității teritoriale Reni, Ucraina. Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului transfrontalier „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre (raionul Cahul, Republica Moldova; județul Galați, România și Comunitatea teritorială Reni, Ucraina), BSB-817”.

Crearea clusterului turistic „Danubius” are ca scop promovarea și dezvoltarea turismului verde în regiunea dunăreană a bazinului Mării Negre. La forum au participat prestatori de servicii turistice din raionul Cahul, județul Galați și comunitatea teritorială Reni, reprezentanți ai administrației publice locale, care au devenit membri ai clusterului turistic transfrontalier „Danubius”. În cadrul evenimentului a fost prezentat Programul comun de dezvoltare al clusterului din perspectiva valorificării potențialului turistic transfrontalier, al infrastructurii și al serviciilor.

Totodată, au fost prezentate și mecanismele practice privind înregistrarea clusterului, anunțate proiectele transfrontaliere spre aplicare privind dezvoltarea turismului transfrontalier. De asemenea, a fost discutat Acordul de cooperare a clusterului cu actorii externi și semnat memorandumul privind crearea clusterului de către reprezentanții celor trei regiuni desemnate.

„Prin crearea acestui cluster vrem să lăsăm niște mecanisme, niște urme, care ulterior să funcționeze, să fi sustenabile și să asigure durabilitate proiectului. Am tipărit un ghid de turism, o broșură informativă, o hartă turistică. Este și un site creat. Acum clusterul îl creăm și îl înregistrăm. Toate au ca scop promovarea turismului verde aici în regiune”, a declarat Liubomir Chiriac, director executiv IDIS „Viitorul”.

„Tot ce am văzut noi participând în acest proiect, toate locurile vizitate, instruirile la care am participat, este de neprețuit. Regretăm că în țara noastră este război și nu am fost suficienți de implicați ca să ne aducem contribuția așteptată. Prin intermediul acestui cluster vom coopera mai departe, vom ține legătura și vom lucra în continuare împreună. Ne dorim și noi, în Ucraina, să promovăm turismul verde așa cum este promovat în Republica Moldova și România”, a spus Oxana Efimenco, secretar la Primăria comunității teritoriale Reni.

„Cu toții ne dorim ca crearea acestui cluster în regiunea noastră să contribuie la promovarea la o scară mai largă a turismului verde, ecologic, care să ne unească și să ne ajute să devenim mai buni”, a spus Sergiu Rența, coordonatorul proiectului din partea Consiliului raional Cahul.

Până acum au avut loc trei ședințe, la Cahul, în comunitatea teritorială Reni și la Galați, unde s-a discutat despre modalitățile de funcționare ale clusterului și totodată au fost examinate mecanismele care ar trebui implementate pentru ca acesta să poată fi înregistrat ca entitate juridică în Republica Moldova, România și Ucraina și să-și crească potențialul.

Crearea clusterului are ca scop consolidarea capacităților furnizorilor de servicii turistice, a autorităților locale și regionale din Cahul, Reni, Galați, dar și dezvoltarea turismului transfrontalier și verde, prin promovarea cooperării și a schimbului de bune practici. Clusterul, în cadrul activității sale, va promova potenţialul turistic al regiunii, inclusiv turismul verde; va organiza evenimente de promovare a furnizorilor de servicii turistice care sunt parte a clusterului; va elabora materiale promoționale și va dezvolta rute turistice suplimentare în regiunea dunăreană a bazinului Mării Negre.

Totodată, clusterul va contribui la promovarea cooperării cu clusterele turistice din alte regiuni și țări, la atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea turismului transfrontalier, la creșterea schimbului de informații și bune practici între membrii săi, la extinderea geografică a clusterului prin atragerea de noi membri, la organizarea de traininguri pentru îmbunătățirea abilităților furnizorilor de servicii turistice, dar și la dezvoltarea politicilor regionale privind dezvoltarea turismului transfrontalier și verde.

Clusterul va fi o structură de tip asociativ cu organ de conducere, statut și va include furnizorii de servicii turistice din cele 3 regiuni. Membrii clusterului se vor întâlni regulat. Durabilitatea clusterului va fi asigurată și prin intermediul site-ului danube-ecotravel.com, care deja este creat în vederea promovării turismului verde în regiunea transfrontalieră.

În cadrul proiectului BSB-817 a fost realizat un ghid privind desfășurarea turismului transfrontalier, creată o hartă cu trei rute turistice transfrontaliere, elaborată o broșură informativă pentru turiști, dar și un program comun pentru dezvoltarea turismului transfrontalier în Cahul, Reni și Galați. Au fost organizate trei vizite de studiu, una la Galați și două la Cahul, șase sesiuni de instruire și mese rotunde în scopul consolidării capacităților furnizorilor de servicii turistice din cele trei regiuni dunărene. A fost organizat un festival la Cahul și urmează unul la Galați, privind promovarea tradițiilor și obiceiurilor locale. De asemenea, au fost realizate 23 de podcast-uri privind turismul verde în regiune. A fost elaborat și un studiu privind buna vecinătate de-a lungul sectorului dunărean, dar și creat site-ul proiectului. Va fi realizat un film despre potențialul turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre.

Proiectul transfrontalier „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre (raionul Cahul, Republica Moldova; comunitatea teritorială Reni, Ucraina și județul Galați, România)”, BSB-817, este implementat de către IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Consiliul raional Cahul (Moldova), Comitetul Executiv al Consiliului Local al or. Reni (Ucraina) și Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (România).

Proiectul este parte a Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020 și este cofinanțat de către Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate și de către țările participante: Armenia, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Turcia și Ucraina.

Acest comunicat de presă a fost produs cu ajutorul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia este responsabilitatea exclusivă a proiectului BSB-817 și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

Pentru a afla alte detalii legate de proiect, ne puteți contacta la adresa de email: idis.crossborderproject@gmail.com.

Chișinău, 1 iunie 2023 - În ediția #96 a podcastului “Mai Departe” cu Artur Gurău, scriitorul și publicistul Vasile Ernu a ridicat problema creșterii ghetoizării în Chișinău, un subiect care a stârnit multe dezbateri în ultimul timp.

Vasile Ernu a descris situația din capitală drept o ghetoizare de lux, o situație în care se construiesc cartiere exclusiviste, cu acces limitat și amenități reduse. El a subliniat importanța locurilor publice și accesului la infrastructura publică, precum grădinițe, școli, spitale și parcuri.

Ernu a declarat, Când te muți undeva să trăiești, vezi să nu te muți în iad. Câte minute faci până la grădiniță? Cât faci până la școală? Ai parc? Câte minute faci până la parc? [...] E important să înțelegem funcția locurilor publice, ce înseamnă accesul la infrastructura publică, școala, grădinița, spital. Dacă eu trebuie să duc copilul de 2 ori pe zi, eu trebuie să trăiesc în mașină?

Vasile Ernu a menționat că a observat recent în Durlești un loc de joacă pentru copii care nu era mai mare decât o masă. El a comparat această situație cu standardele sovietice, unde copiii aveau spațiu suficient de joacă, în contrast cu situația actuală, în care blocurile sunt construite unul lângă altul.

În afara acestui subiect, discuțiile din podcastul Mai Departe au abordat numeroase teme precum potențialul Moldovei și al moldovenilor, calitatea muzicii produse la Chișinău, dezvoltarea orașelor, renunțarea la mașini și tranziția la un regim de viață și politic social-democrat.

Vasile Ernu a vorbit și despre motivul pentru care vizitează Moldova în fiecare an și cum a descoperit oamenii Moldovei petrecând timp în satele din Moldova și România. El a subliniat avantajul cunoașterii limbii ruse pentru moldoveni și a argumentat că moldovenii pot avea succes în România dacă sunt autentici.

Conversația a abordat, de asemenea, problema distribuției inegale a bogăției, cu o comparație între România și Moldova, și a discutat modul în care Chișinău se compară cu alte orașe mari din România, cum ar fi Cluj și Iași.

Pentru a descoperi mai multe despre aceste discuții fascinante, urmăriți ultima ediție a podcastului Mai Departe cu Vasile Ernu și Artur Gurău.

Podcastul Mai Departe este dezvoltat de Rockit Moldova si este sprijinit de Western NIS Enterprise Fund, care susține proiecte de transformare și inițiative care promovează reformele în Ucraina și Moldova.

Joi, vineri și sâmbătă, 25, 26 și 27 mai, 2023, în raionul Cahul, Republica Moldova, s-a desfășurat a treia vizită de studiu în cadrul proiectului transfrontalier „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre”, BSB-817. La activitate au participat prestatori de servicii turistice din raionul Cahul, Republica Moldova, județul Galați, România, și comunitatea teritorială Reni, Ucraina. Aceasta a fost ultima vizită de studiu a oportunităților pentru promovarea turismului verde desfășurată în cadrul proiectului, după ce prima vizită de studiu a avut loc tot la Cahul, în iulie, 2022, iar a doua la Galați, România, în octombrie, 2022.

Vizitele de studiu au fost organizate pentru a realiza un schimb de experiență între agenții economici din cele trei regiuni în domeniul turismului verde și pentru a studia posibilitățile de promovare și valorificare a oportunităților la nivel local, regional și transfrontalier. Accentul a fost pus pe promovarea contribuției autorităților locale în sprijinirea prestatorilor de servicii turistice și pe funcționarea în domeniu a parteneriatelor publice-private.

În prima zi, participanții au vizitat: Muzeul satului Giurgiulești, renumit prin colecția de animale și pești împăiați; Casa tradițională „La Mama Catița” din satul Slobozia Mare, o casă muzeu, care transpune valorile locale în covoare, țesături, broderii și alte obiecte tradiționale din casa țăranului. După prânz, participanții au mers în vizită la atelierul meșteșugăresc „Acasă La Vatra”, din satul Văleni, unde au putut admira sute de prosoape naționale, șalinci, broboade naționale, costume naționale ale portului din satul Văleni și România Mare, băsmăluțe brodate, covoare naționale, tradiții, obiceiuri, au degustat pâinea și pesmeți ca la mama acasă. Ulterior au mers la Prisaca din Luncă, din satul Brînza, unde au descoperit viața albinelor în stupii construiți din stuf presat și au degustat miere, polen, propolis și alte produse apicole; dar și la atelierul „Grigoriță Valentina”, din satul Manta, unde au încercat să confecționeze țoluri, lăicere, covoare, ii și ciorapi din lână. Ultima activitate a avut loc la atelierul de pielărie „Gheorghe Burca”, din satul Manta, unde a fost descoperit meșteșugăritul autohton, diverse obiecte de artizanat, precum bice, curelușe, opinci, tobele etc.

Vineri, participanții s-au deplasat la Mănăstirea „Sfânta Treime” din municipiul Cahul, la Vinăria Traian din satul Găvănoasa, situată la conexiunea hotarelor Moldovei, Ucrainei, României. Ulterior au mers la Valul lui Traian, tot din satul Găvănoasa, un monument arheologic de importanță internațională, obiectiv care face cunoscută Republica Moldova pe plan mondial; au vizitat pictura murală „Dor de Casă” din municipiul Cahul, un perete de peste 1000 de metri pătrați, pe care au fost reprezentate mai multe elemente tematice care te duc cu gândul la casă, la bunicii din sat, la Cahul. Ultima activitate a zilei de vineri a fost vizita la baza de agrement „La Cotihana”, o destinație agroturistică complexă.

Sâmbătă, 27 mai, vizita de studiu a continuat cu o vizită la Galeriile subterane ale Teatrului Bogdan Petriceicu Hasdeu, din municipiul Cahul, dar și la Episcopia Basarabiei de Sud, care se află în municipiul Cahul, o eparhie a Bisericii Ortodoxe Române, sufragană a Mitropoliei Basarabiei.

 „Toate activitățile din aceste zile au fost interesante. Cel mai mult mi-au plăcut casele-muzee. În fiecare dintre ele nu doar că serveam ceva gustos, dar și am văzut exponate unicate. Cred că o astfel de practică poate fi readusă în Reni. De asemenea, mi-a plăcut masterclasul de țesut covoare, am avut aceeași idee înainte de război, dar implementarea s-a amânat din lipsă de fonduri în timpul războiului. Vom fi bucuroși să participăm în continuare în astfel de proiecte pentru a crea eventual astfel de locații turistice și la noi”, a spus Tatiana Nedelcu, conducator artistic a Casei de cultură din comunitatea teritorială Reni.

„Frumoasa reuniune în cadrul acestei vizite de studiu a permis ca să însușim înțelepciunea trecutului, ne-a dat putere pentru prezent și ne-a insuflat voință pentru viitor. Ne bucurăm că am putut vizita un patrimoniu bogat, natural și cultural din această regiune. Casele, pensiunile, obiceiurile, tradițiile populare autentice, meșteri populari și oameni buni la suflet au fost punctele cheie ale vizitei noastre”, a menționat Angela Sârbu, proprietara pensiunii Acasă la Vatră din satul Văleni, raionul Cahul.

„În cadrul acestei vizite de studiu reprezentanții clusterului turistic transfrontalier Cahul-Reni-Galați au descoperit multe lucruri interesante care țin de oamenii și patrimoniu cultural și turistic din sudul țării, raionul Cahul. Sperăm foarte mult că anume constituirea clusterului turistic transfrontalier pe segmentul dunărean Cahul-Reni-Galați va consolida relațiile economice-comerciale și va dinamiza schimbul de informații  între toți operatorii turistici axați pe prestarea serviciilor din domeniul turismului verde din cele trei țări”, a punctat Liubomir Chiriac, director executiv IDIS „Viitorul”.

În cadrul proiectului este creat Clusterul turistic Cahul-Reni-Galați, crearea căruia are ca scop promovarea și dezvoltarea turismului verde în regiunea dunăreană a bazinului Marii Negre. Au avut loc trei ședințe, la Cahul, în comunitatea teritorială Reni și la Galați, unde s-a discutat despre cum ar trebui să funcționeze clusterul și totodată au fost examinate eventualele mecanisme care ar trebui implementate pentru ca clusterul turistic transfrontalier Cahul-Reni-Galați să poată fi înregistrat ca entitate juridică în Republica Moldova, România și Ucraina și să-și crească potențialul necesar pentru ca să funcționeze eficient.

Totodată, a fost realizat un ghid privind desfășurarea turismului transfrontalier, creată o hartă cu trei rute turistice transfrontaliere, o broșură informativă pentru turiști, dar și un program comun pentru dezvoltarea turismului transfrontalier în Cahul, Reni și Galați. Au fost organizate instruiri și mese rotunde în scopul consolidării capacităților furnizorilor de servicii turistice. A fost organizat un festival la Cahul și urmează unul la Galați, privind promovarea tradițiilor și obiceiurilor locale. De asemenea, au fost realizate 22 de podcast-uri privind turismul verde în regiune. A fost elaborat și un studiu privind buna vecinătate de-a lungul sectorului dunărean, dar și creat site-ul proiectului. Va fi realizat un film despre potențialul turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre.

Proiectul transfrontalier „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre (raionul Cahul, Republica Moldova; comunitatea teritorială Reni, Ucraina și județul Galați, România)”, BSB-817, este implementat de către IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Consiliul raional Cahul (Moldova), Comitetul Executiv al Consiliului Local al or. Reni (Ucraina) și Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (România).

Proiectul este parte a Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020 și este cofinanțat de către Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate și de către țările participante: Armenia, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Turcia și Ucraina.

Acest comunicat de presă a fost produs cu ajutorul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia este responsabilitatea exclusivă a proiectului BSB-817 și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

Dezinformarea este văzută tot mai frecvent ca o preocupare de securitate națională în multe state, dar interesul se observă și în alte direcții. De ex., fondatorul Wikipedia vrea să lanseze o platformă, numită Wikitribune, care să ajute la contracararea fake news-urilor, care abundă societățile de astăzi. Există cel puțin cinci niveluri de dezinformare, cel puțin 10 tehnici ale dezinformării de influență online și cel puțin șapte pași de verificare a informației.

Particularitățile dezinformării în mediul online și rolul noilor tehnologii în campaniile de dezinformare, tendințe actuale ale campaniilor de dezinformare pe rețelele de socializare, au fost temele sesiunilor XI și XII ale programului de instruire privind gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial, desfășurate joi, 25 mai. Formatorul sesiunilor a fost Aurelia Peru, doctor habilitat în științe politice, cercetător ştiinţific coordonator.

Potrivit Aureliei Peru, printre tehnicile de înfluență online/pe rețelele sociale se numără: hackingul, iar persoana implicată în activități de hacking este cunoscută sub numele de hacker. Alte tehnici, ar fi: contrafacerea și scurgerea de informații; dovezile de tip „ satul lui Potiomkin”; boții; trolling-ul; propaganda prin umor; tehnica ad hominem; tehnica „galopului lui Gish”; tehnica transferului; etichetarea; și fotografiile.

Doctorul habilitat în științe politice a mai menționat că verificarea informațiilor poate porni de la analiza reputației instituției/persoanei care răspândește o informație; de la dovezile care le prezintă, dacă includ fapte sau opinii, dacă sunt actuale sau vechi; dacă există și alte surse care vorbește despre acceași informație; de la analiza intenției autorului – de a vinde, informa sau distra; de la analiza emoțiilor, care pot fi de furie, prejudecăți proprii; dar și de la punerea tuturor elementelor pe cântar.

„Ca și în cazul sesiunilor de până acum, temele de astăzi au fost la fel valoroase. Tendințele se schimbă, iar noi avem nevoie să fim informați despre aceste schimbări, care au loc și care ne afectează. Dacă nu le vom ști putem ajunge să fim dezinformați”, este de părere Andrei Bargan, participant al programului de instruire.

„Știam că există dezinformare, dar nu am știam că dezinformarea poate avea câteva niveluri. Am aflat cu această ocazie despre câte știam eu. Mi-am aprofundat cu siguranță cunoștințele despre dezinformare, despre noile tehnici, în special despre cele prezente în mediul online, pe care le întâlnim zi de zi, dar nu știam că sunt tehnici de dezinformare”, a spus Lilia Stratin, la fel participantă a programului de instruire.

„Astăzi, mai mult ca niciodată, avem nevoie să știm cum suntem dezinformați, deși la prima vedere am putea crede că este ceva normal, iar dacă am sta și analiza puțin, dacă am avea puțină gândire critică, am ști cum să ne ferim să nu fim manipulați”, a menționat Ina Duca, o altă participantă a sesiunii de instruire.

În cadrul următoarelor sesiuni se va discuta despre despre experiența și bunele practici la nivel internațional în combaterea dezinformării. Participanții vor fi instruiți și la capitolul rolul jurnaliștilor în combaterea dezinformării etc.

Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.

--------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - //www.youtube.com/@idisviitorul8539 style=text-decoration: underline; color: #0d4da1;>https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .