Alianța INFONET, în parteneriat cu Asociația Obștească RADIOVISION, a elaborat și difuzat emisiunea radiofonică nr. 2/2023 din seria „Acces egal pentru toți la justiție”.

Conform datelor furnizate de către Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), la  data de 19 decembrie 2023 în sistemul penitenciar din Republica Moldova se aflau 5.973 de deținuți. Dintre ei, 251 sunt persoane cu dizabilități.  Despre situația persoanelor cu dizabilități în penitenciare, accesul acestora la servicii medicale și de asistență socială, dar și acțiunile întreprinse de către autorități pentru asigurarea condițiilor necesare, am discutat cu:

• Ion Unciuc – șef, Direcția integrare socială a ANP;
• Irina Barbaroș – șefă, Direcția medicală a ANP;
• Olga Munteanu – colaboratoare, asistența socială a ANP.

Emisiunea poate fi audiată accesând linkul: https://youtu.be/ELeXynPFmEU.

Mai multe emisiuni și filme adaptate pentru persoanele cu dizabilități de vedere pot fi accesate pe canalul de Youtube „Moldova Radiovision”: https://www.youtube.com/channel/UC9yrXe-JJM3zM2edZAyez4A.

Această emisiune a fost elaborată în cadrul proiectului „Îmbunătățirea accesului la justiție pentru a trăi în demnitate”, implementat de PNUD Moldova, cu suportul financiar al Germaniei. Conținutul acesteia este responsabilitatea exclusivă a Alianței INFONET și nu reflectă neapărat poziția donatorilor. 

Pentru informații suplimentare Victor Koroli, Director Proiect, +373 69252453, vkoroli@gmail.com 

ACCES EGAL PENTRU TOȚI LA JUSTIȚIE!

La data de 12 decembrie 2023 Ministerul Justiției a publicat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (privind revizuirea hărții judiciare) (în continuare – proiectul de lege). Prin acest proiect, Ministerul Justiției intervine cu propuneri de modificare a hărții judiciare prin crearea unei noi instanțe judecătorești la Ialoveni din contul separării acestui sediu de la Judecătoria Hâncești și redistribuirea unor sedii ale judecătoriilor Bălți, Cimișlia, Edineț, Cahul, Strășeni, Comrat, Drochia, Hâncești și Ungheni.

La fel, prin acest proiect de lege, Ministerul Justiției propune reconfigurarea curților de apel prin redenumirea și reorganizarea acestora în Curtea de Apel Centru, Curtea de Apel Nord și Curtea de Apel Sud.

În nota informativă care însoțește acest proiect de lege sunt descrise raționamentele care au justificat elaborarea și promovarea acestui proiect de lege, principalele argumente fiind: (1) imposibilitatea formării completelor de judecată în sediile instanțelor de judecată unde activează un număr insuficient de judecători; (2) sarcina de muncă pentru judecătorii din unele instanțe judecătorești; (3) imposibilitatea examinării cererilor de recuzare sau de accelerare a examinării cauzelor în sediile unde activează 1 sau 2 judecători; (4) costurile operaționale exagerate pentru circulația documentelor / dosarelor între sedii; (5) problematica distribuirii aleatorii a dosarelor în instanțele judecătorești cu număr mic de judecători; (6) lipsa opțiunilor de deplasare a justițiabililor la sediile unor instanțe judecătorești.

În acest context, Angela Popil, avocat și membră a Grupului de Experți în Domeniul Justiției (GEJ) din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), a elaborat o Notă de poziție privind proiectul de lege în cauză. Autoarea notei consideră oportună promovarea proiectului de lege în contextul asigurării unei bune funcționări a instanțelor judecătorești și realizarea drepturilor și necesităților cetățenilor. Cu toate acestea, proiectul de lege necesită a fi îmbunătățit, iar propunerile de ordin conceptual sunt prezentate în textul notei de poziție transmisă Ministerului Justiției

Membra Grupului de Experți în domeniul Justiției propune următoarele recomandări de îmbunătățire la proiectul de lege:

• Efectuarea unei analize comprehensive de impact a modificărilor propuse privind reconfigurarea circumscripțiilor judecătoriilor și redenumirii și reconfigurării circumscripțiilor curților de apel, respectând rigorile stabilite în Hotărârea Guvernului nr. 23/2019 cu privire la aprobarea Metodologiei de analiză a impactului în procesul de fundamentare a proiectelor de acte normative.
• Revizuirea notei informative în partea care se referă la necesitatea transferului unor sedii ale instanțelor de judecată la alte instanțe în vederea  descrierii efectelor scontate ca urmare a acestui transfer.
• Excluderea de la pct. 15 din Anexa la Legea nr. 76/2016 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești a sediului Șoldănești al judecătoriei Orhei (Art. II, pct. 2 din proiect).
• Clarificarea în nota informativă a argumentelor și a raționamentelor care justifică schimbarea denumirii curților de apel, inclusiv efectuarea unei analize de impact, a beneficiilor și avantajelor acestei propuneri.
• Consolidarea argumentelor din nota informativă privind propunerea de creare a Curții de Apel Sud cu sedii din mun. Cahul și mun. Comrat în special cu referire la beneficiile acestei inițiative și efectele acesteia asupra realizării eficiente a dreptului cetățenilor de acces liber la justiție.
• Clarificarea și reflectarea in nota informativă a raționamentelor care justifică transferul judecătoriei Hâncești din circumscripția Curții de Apel Chișinău (Centru) în circumscripția Curții de Apel Sud, evaluarea cost – beneficiu a acestei propuneri, inclusiv impactul transferului respectiv asupra activității profesioniștilor (avocați, procurori, executori judecătorești etc.).
• Evaluarea impactului prevederilor tranzitorii de la Art. III alin. (2) din proiectul de lege în partea care vizează transferul localităților din raionul Nisporeni în circumscripția judecătoriei Strășeni după darea în exploatare a sediului nou al judecătoriei Strășeni în coroborare cu propunerea de transfer a judecătoriei Ungheni cu toate sediile actuale în circumscripția Curții de Apel Nord (Bălți).

Pentru mai multe detalii vă invităm să consultați Nota de Poziție disponibilă AICI.

Această publicație a fost realizată cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și Fundației Soros Moldova. Conținutul acesteia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție din Moldova – #JustițiePentruMoldova”, finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Fundația Soros Moldova. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al Uniunii Europene și Fundației Soros Moldova.

Echipa din cadrul proiectului „Drepturile omului în Republica Moldova: dimensiunea financiară și consolidarea prin gestiunea eficientă a cheltuielilor publice”, cifrul 20.80009.0807.35, reprezentând Parteneriatul dintre Academia de Studii Economice din Moldova și Universitatea „B. P. Hașdeu” din Cahul a urmărit pentru anul 2023 dezvoltarea cadrului conceptual și metodologic aferent bugetării în baza drepturilor omului.

Obiectul de cercetare în cadrul temei proiectului este reprezentat de Drepturile Economice, Sociale și Culturale (DESC), și anume: dreptul la muncă și protecția muncii, dreptul la educație, dreptul la ocrotirea sănătății, dreptul la asistență și protecție socială, dreptul la un mediu înconjurător sănătos etc.

Pe parcursul anului s-a urmărit atingerea următoarelor obiective: 1. Argumentarea necesității bugetării DESC; 2. Analiza experienței naționale și internaționale privind cadrul conceptual și metodologic privind bugetarea DESC; 3. Sistematizarea și concretizarea cerințelor referitoare la bugetarea DESC; 4. Proiectarea algoritmului bugetării DESC.

Pentru atingerea scopului și obiectivelor, considerând acțiunile planificate, au fost înregistrate următarele realizări:

• A fost elaborat cadrul conceptual și metodologic privind bugetarea DESC.
• A fost studiată experiența națională și internațională privind cadrul conceptual și metodologic privind bugetarea DESC.
• Au fost identificate și evaluate prin aplicarea abordării comparate metodele de analiză bugetară.
• A fost argumentat rolul și importanța bugetării în baza drepturilor omului pentru responsabilizarea guvernelor referitor la DESC.
• A fost analizat cadrul de definire a obligațiilor juridice impuse de DESC în scopul identificării rolului jucat de bugetarea în baza drepturilor omului în sistemul de drept internațional.
• A fost realizată analiza privind raportarea de performanță în cadrul procesului de bugetare prin prisma aspectelor conectate la problematica drepturilor omului.
• A fost concretizat și specificat cadrul metodologic de monitorizare a dreptului la un trai decent, dreptului la muncă și protecția muncii, dreptului la ocrotirea sănătății, dreptului la un mediu înconjurător sănătos, ocrotirea mamei, copiilor și a tinerilor.
• A fost elaborat și dezvoltat cadrul conceptual și metodologic privind bugetarea dreptului la un trai decent, dreptului la muncă și protecția muncii, dreptului la ocrotirea sănătății, dreptului la un mediu înconjurător sănătos, ocrotirea mamei, copiilor și a tinerilor.
• A fost cercetată perspectiva aplicării tehnologiei blockchain în scopul extinderii incluziunii financiare în Republica Moldova cu impact pozitiv asupra consolidării DESC.
• A fost organizată și desfășurată masa rotundă „Respectarea DESC: particularități și provocări” de către membrii echipei de proiect de la Universitatea de Stat „B. P. Hașdeu” din Cahul.
• Au fost organizate două sesiuni de informare cu reprezentanții autorităților publice locale din mun. Cahul: specialiști din primăria mun. Cahul, Consiliul raional Cahul, lucrătorii instituțiilor culturale, reprezentanții instituțiilor / întreprinderilor din domeniul managementului deșeurilor / protecției mediului. În cadrul acestor două sesiuni de informare au fost prezentate principalele recomandări din cele două ghiduri metodologice, elaborate de echipa de proiect din Cahul, aferente dreptului la cultură și dreptului la un mediu sănătos.
• Proiectul a participat la expoziția internațională EUROINVENT (expoziția europeană a creativității și inovării), Iași, România, mai 2023, fiind evaluat cu distincția „Excelență în cercetare” și Medalia de bronz.
• Proiectul a participat la expoziția internațională specializată INFOINVENT (expoziția europeană a creativității și inovării), Chișinău, Republica Moldova, 22-24 noiembrie 2023, fiind evaluat cu Medalia de aur.

Indicatorii de performanță aferenți Proiectului au înregistrat următoarele valori: a) numărul publicațiilor, total: 30, inclusiv pe categorii: în reviste din străinătate recunoscute – 8; în reviste din Registrul National al revistelor de profil – 5; în lucrările conferinţelor ştiinţifice internaţionale (peste hotare) – 6; în lucrările conferinţelor ştiinţifice internaţionale (Republica Moldova) – 9; Ghid metodologic – 2; b) trei evenimente științifice la tematica proiectului organizate și desfășurate; d) două participări la expoziții internaționale.

Coordonatorul Proiectului „Drepturile omului în Republica Moldova: dimensiunea financiară și consolidarea prin gestiunea eficientă a cheltuielilor publice” este Angela SECRIERU, dr. hab., prof. univ., ASEM.