A.O. The Moldova Project, în parteneriat cu UNFPA,  lansează un program de educație pentru sănătate reproductivă destinat adolescenților și profesorilor din comunitățile rurale, inclusiv din regiunea transnistreană

Peste 100 de adolescenți și zeci de profesori și asistenți sociali din cinci raioane ale țării, inclusiv din regiunea transnistreană, vor fi instruiți de specialiștii The Moldova Project în perioada martie - august 2024. Seria de traininguri va contribui la creșterea nivelului de conștientizare și responsabilizare în ceea ce privește fiziologia corpului uman, drepturile reproductive, egalitatea de șanse, relațiile sexuale, respectarea drepturilor omului și prevenirea abuzului sexual. Totodată, paticipanții vor fi informați despre serviciile de suport disponibile în Moldova, la care tinerii pot apela.  

„Programul de educație comprehensivă extrașcolară privind sănătatea reproductivă a adolescenților și tinerilor” are scopul de a informa copiii și adolescenții din mediul rural, în special din grupuri social-vulnerabile, dar și specialiști care lucrează direct cu aceștia, despre sănătatea reproductivă și impactul ce-l are acest domeniu asupra  bunăstării sociale. 

Trainingurile vor fi realizate și coordonate de un grup de formatori ai asociației The Moldova Project, instruiți cu suportul UNFPA Moldova. Activitățile de informare a copiilor și adolescenților se vor desfășura în raioanele Criuleni, Călărași, Hîncești, Anenii Noi. În fiecare locație cursul va dura trei zile și va include subiecte bazate pe curriculum, în conformitate cu ghidul internațional privind Educația Sexuală Comprehensivă. Trainingurile vor avea caracter interactiv, cu jocuri și prezentări, discuții de grup adaptate nevoilor și intereselor participanților. 

„Prin intermediul acestui program ne propunem să ajungem, inclusiv la adolescenții și tinerii vulnerabili pentru a-i împuternici și a le oferi suport în a-și dezvolta abilități și deprinderi de viață care să se materializeze în decizii cumpătate în favoarea sănătății lor. Iar implicarea în formări a profesorilor și asistenților sociali ne ajută să amplificăm eforturile și să ne asigurăm că tinerii vor avea specialiști calificați în comunitățile lor și vor putea apela la aceștia de fiecare dată când vor simți nevoia.” 

Olga Pînzari, manageră de program UNFPA Moldova

Un alt training va fi organizat exclusiv pentru specialiștii de pe ambele maluri ale Nistrului. Vor participa  angajați din sfera educațională, cea a asistenței sociale și umanitare, care au  rolul de a construi un dialog deschis cu adolescenții și tinerii cu care lucrează  despre dreptul universal la informare privind sănătatea reproductivă. Astfel, prin intermediul facilitatorilor, va spori accesul adolescenților la surse alternative de informare, se va realiza conectarea la rețeaua de organizații prietenoase tinerilor și la furnizorii de servicii și cunoștințe privind sănătatea reproductivă și drepturile omului. 

Educația sexuală comprehensivă este un proces de predare și învățare, pe baza unui curriculum despre aspectele cognitive, emoționale, fizice și sociale ale sexualității. Scopul urmărit este de a oferi adolescenților  și tinerilor cunoștințe, deprinderi și atitudini care îi vor ajuta să-și înțeleagă mai bine corpul și valoarea deprinderilor sănătoase; să conștientizeze ce este bunăstarea și demnitatea; să stabilească relații sociale bazate pe respect; să înțeleagă și asigure protecția propriilor drepturi pe durata întregii vieți.

„Proiectele de informare și de abilitare a copiilor și tinerilor,  în special din grupurile social-vulnerabile, sunt de importanță strategică pentru întreaga societate. Sprijinul educațional, de formare și mentorat are un rol covârșitor în viața adolescenților care sunt supuși unor riscuri multiple. Doar fiindu-le alături, prin îndrumare și susținere, în cele mai dificile momente din viață, putem schimba paradigma vulnerabilității și crea oportunități de dezvoltare. Împreună cu UNFPA Moldova, vom ajuta sute de adolescenți să prevină riscurile la care pot fi supuși în viața de adult, să conștientizeze și să abordeze o atitudine responsabilă față de propria sănătate și viața de cuplu.”

 Victoria Morozov, președinta A.O. The Moldova Project

A.O The Moldova Project va colabora cu mai mulți parteneri din sectorul neguvernamental și cu autoritățile publice locale, pentru a aborda eventualele  provocări, situații de risc și pentru a dezvolta capacitatea de răspuns. 

Proiectul include colectarea și analiza feedback-ului de la participanți, facilitatori și alte părți interesate, printr-un instrument de monitorizare consolidat, furnizat de echipa UNFPA. De asemenea, vor fi organizate traininguri de consolidare a cunoștințelor pentru toți participanții, inclusiv cei ce au participat în cadrul ediției anterioare a proiectului. 

Respectivul program de educație pentru sănătate reproductivă face parte din Programul global al Fondului ONU pentru Populație (UNFPA) de educație cuprinzătoare privind sănătatea reproductivă a adolescenților și tinerilor și este implementat cu suportul financiar al Guvernului Norvegiei.

Pe parcursul anului 2023, A.O The Moldova Project a realizat un proiect similar la care au participat, în sesiuni de câte trei zile, 150 de adolescenți și tineri din raioanele Criuleni, Călărași, Cimișlia și în municipiul Chișinău. 

Activitatea asociației The Moldova Project este centrată pe protecția copiilor din familii social-vulnerabile din mediul rural și prevenirea situațiilor de risc. Asociația activează în zeci de sate din regiunea centrală a țării, unde zilnic aduce servicii de asistență materială, psihologică, educațională și medicală. Planul de sprijin este axat pe abilitarea familiilor ce se află la limita subzistenței, astfel încât acestea să poată căpăta independență financiară. Asociația The Moldova Project dezvoltă proiecte de educație non-formală în satele Republicii Moldova prin intermediul sălilor pentru joacă și lectură deschise în 15 localități din țară, și a proiectelor punctuale de informare și abilitare a copiilor din mediul  rural și celor plasați în centre de plasament.  

Surprinși cu mărțișoare pe străzile municipiului Cahul de 1 Martie

Vineri, 1 martie, voluntarele Centrului Regional de Dezvoltare Comunitară au dăruit mărțișoare confecționate în cadrul atelierelor organizației cetățenilor din municipiu.

Timp de jumătate de zi, voluntarele au mers în vizită la Primărie, Consiliul Raional, instituții de învățământ și au dăruit mărțișoare oamenilor din stradă în semn de vestire a anotimpului renașterii naturii. Inițiativa dată a venit din dorința de a păstra tradițiile și aduce zâmbete pe fețele oamenilor.

Gestul simbolic de dăruire a mărțișorului a fost însoțit de un mesaj de speranță și bucurie: „Ziua de 1 Martie să aducă tuturor dragoste, împlinire și realizări frumoase”.

Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară este instituție gazdă a activităților de voluntariat fiind acreditată de Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova.

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu GIZ Moldova și Agenția de Guvernare Electronică, a organizat miercuri, 28 februarie 2024, discuția publică „Identitatea digitală și utilizarea semnăturii electronice în Republica Moldova: realități și perspective”.

În cadrul evenimentului, care a fost moderat de Mihai Mogîldea, Director Adjunct, IPRE, vorbitorii au abordat mai multe aspecte legate de evoluția gradului de utilizare a semnăturii electronice în Republica Moldova în ultimii ani, cooperarea dintre instituțiile publice și private în dezvoltarea și promovarea semnăturii electronice în Republica Moldova, precum și soluțiile și recomandările practice pentru popularizarea semnăturii digitale în rândul cetățenilor moldoveni.

În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor:

Victor Guzun, expert politici digitalizare, IPRE: „În Republica Moldova avem trei tipuri de semnătură digitală. Primul este semnătura electronică, bazată pe tokenul eliberat de către STISC și celelalte instituții intermediare. Al doilea tip de semnătură este e-mobile, eliberată de către doi operatori de telefonie mobilă. Al treilea tip de semnătură digitală este buletinul de identitate. Deci, ca să facem o sumar, aceste semnături pot fi obținute în 7 instituții din țară. În urma solicitărilor noastre, am constatat că numărul de certificate de semnătură electronică în Republica Moldova este de 266 155 mii unități la finele anului 2023, ceea ce demonstrează o creștere majoră comparativ cu 2022. Din acest număr total de certificate, 109 159 au fost eliberate pe suport de token. Operatorii de telecomunicații Orange și Moldcell au eliberat 127 727 mii certificate, față de 36 de mii de certificate în 2022. Numărul de certificate e-ID a rămas la doar 69, iar Ministerul de Externe, prin cele 49 de consulate, a eliberat 67 certificate de semnătură digitală. Principala concluzie este că numărul certificatelor digitale este în creștere și aceasta este o noutate bună. Oamenii înțeleg mai bine că având această semnătură ai acces la cele aproape 300 de servicii digitale. Doi noi observăm o creștere fulminantă a certificatelor eliberate de operatorii de telecomunicații. Noi avem și niște chestii de viitor, cum ar fi noul concept adoptat de Guvernul Republicii Moldova privind identificarea la distanță, care va face mai ușoară reînnoirea certificatelor digitale. De asemenea, putem observa progrese legate de dezvoltarea aplicației mobile EvoSign, dar și a noului buletin de identitate, care va avea încorporat în el certificatul de semnătură digitală și care va fi eliberat din 2025”.

Andrei Prisăcar, Director, Agenția de Guvernare Electronică (AGE): „Noi, ca țară, am fost primii care am adoptat tehnologia legată de semnătura mobilă, care este acum în creștere foarte mare. Acest lucru se datorează faptului că instituțiile fiscale din țară practic au impus faptul ca toate rapoartele să fie semnate cu semnătura electronică. O altă politică publică, care a dus la impulsionarea creșterii, este voucherul cultural. Dacă la început erau în jur de 60 de tineri, acum avem circa 3600 de tineri care și-au obținut semnătura electronică pentru a valorifica acest voucher. Vedem că aceste valuri de creștere sunt preponderent legate nu de o creștere naturală, dar ca instrument de impunere. Logic ar fi ca lucrurile să se întâmple natural, iar această adopție de semnătură electronică să crească vertiginos, în contextul în care noi avem peste 250 de servicii electronice, unde la un click distanță poți lua orice document. Aici trebuie de punctat că serviciile care pot fi accesate digital sunt cele mai populare servicii. Deci, luând în considerație că, conform datelor noastre, circa 92% din cetățeni folosesc un telefon mobil, noi vom dezvolta diferite aplicații, cum ar fi EvoSign, pentru că cetățenii să poată mult mai rapid și ușor să accese aceste servicii, inclusiv cei din diasporă”.

Alexandru Corețchi, Director, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC): „Misiunea noastră este să ne gândim la securitatea la tot ce înseamnă operațiuni, pentru că STISC este unicul prestator de încredere care are prerogativa să organizeze și să pună la dispoziție consumul de servicii electronice. Aici este necesar să înțelegem un lucru: comoditatea cu securitatea nu întotdeauna se împacă. Deci noi colaborăm cu toate instituțiile statului, analizăm cerințele și standardele, ca să nu expunem cetățenii la riscuri nejustificate. Un prim aspect este că noi vrem să dezvoltăm aceste echipamente de încredere și să mărim gradul de adopție, de exemplu, pentru diasporă, care poate fi înregistrat în sistemul nostru. Un proiect la care lucrăm este ca toate punctele ale ASP să poată să fie registratori, adică mai aproape de cetățean. De asemenea, acum suntem în stadiu de elaborare a procedurii de reînnoire automatizată atât timp cât eu dețin o semnătură validă, fără contact fizic. Acestea toate vor crește numărul de adopție, prin neimpunerea cetățeanului la fiecare etapă să vină fizic pentru autentificare. Astfel, încercăm să facem tot ca să mergem în pas cu termenii stabiliți de Strategia de Transformare Digitală 2023-2030”.

Sergiu Postică, Director Strategie, Dezvoltare Afaceri și Regulatoriu, Orange Moldova: „Noi la Orange, împreună cu AGE, am stabilit acel parteneriat public cu statul privind accesarea serviciilor digitale. Astfel, pe parcursul a 3 ani de zile, numărul de utilizatori a crescut destul de rapid, iar la finele anului 2023 aveam circa 50 de mii de utilizatori a semnăturii mobile înregistrați, din care 23 de mii sunt utilizatori activi. Ce este interesat este numărul de tranzacții, unde avem o creștere de peste 30%, iar în 2023 am avut 4,3 milioane de tranzacții a serviciilor electronice făcute de utilizatorii Orange Moldova. De unde vin aceste dinamici? Deci avem agenții economici, circa 8000, care folosesc semnătura pentru instrumentele de raportare fiscală. Dacă e să vorbim de experiența clienților, noi avem peste 100 de puncte de înregistrarea a serviciului, iar activarea este gratuită. Avem opțiuni de achitare per semnătură, dar și pachete predefinite cu o cantitate de semnături, iar prețul per tranzacție ar fi în jurul de 60 de bani. Noi avem un șir și de provocări. În primul rând e vorba de complexitatea administrativă și operațională de solicitare și acordare a semnăturii electronice. Mai mult ca atât, există un set de cerințe de securitate excesivă ce ține de măsurile tehnice și organizatorice pentru noi, cum ar fi cea de a avea seifuri metalice, sigilii. Avem și noutăți bune, compania noastră dezvoltă acum un servicii propriu de semnare digitală a oricărui document, care este OrangeSign. Nu în ultimul rând, noi ca și companie, am reușit ca să avem peste 90% din fluxurile interne în relație cu angajații semnate digital”.

Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea integrală a evenimentului aici.

Evenimentul a fost organizat de către IPRE, cu suportul comun al proiectelor „Fondul de Consiliere în Politici” și „E-Guvernare și Digitalizare în țările din Parteneriatul Estic”, finanțate de către Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementate de către GIZ Moldova.

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR), în cadrul proiectului #JustițiePentruMoldova, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova, a elaborat un ghid destinat jurnaliștilor de investigație și analiștilor de verificare a integrității, privind investigațiile independente ale cazurilor de mare corupție și verificări ale integrității actorilor din domeniul justiției.

Ghidul combină atât cunoștințe teoretice, cât și recomandări practice privind colectarea și analiza informațiilor disponibile în mod public, precum și colectarea datelor prin intermediul instrumentelor privind libertatea de informare.

Prima secțiune este un ghid pas cu pas privind efectuarea verificărilor de integritate a actorilor din domeniul justiției și investigarea cazurilor de mare corupție. De asemenea, oferă informații de bază despre procesul de verificare din Moldova. Acesta include instrucțiuni privind căutarea și analiza informațiilor generale despre persoanele în cauză, trecutul lor profesional, fluxurile financiare și diferite scheme. 

Este important faptul că setul de instrumente oferă instrucțiuni privind efectuarea analizelor fluxurilor financiare, instrumentul pe care Comisia independentă de evaluare îl utilizează pentru evaluarea integrității candidaților înregistrați pentru funcții în organele autonome ale judecătorilor și procurorilor (Comisia Pre-Vetting), Comisia independentă de evaluare externă a integrității judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (Comisia Vetting) și Comisia de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor (Comisia nr. 3). Comisia independentă de evaluarea externă a integrității judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție.

A doua parte a Ghidului oferă cadrul legal pentru colectarea informațiilor și explică modul de utilizare a instrumentului de acces la informațiile publice. În special, acesta detaliază dispozițiile generale ale legislației moldovenești, ce fel de informații ar putea fi solicitate, cum se pot solicita și obține informații și ce trebuie făcut în cazul în care cererea este refuzată sau respinsă.

Cea de-a treia secțiune abordează aspecte legate de prelucrarea informațiilor și gestionarea riscurilor juridice, care sunt deosebit de relevante atunci când se investighează cazuri de mare corupție. Intruziunea în viața privată ar putea fi o măsură eficientă pentru a împiedica jurnaliștii și analiștii să își continue investigațiile, prin urmare este crucial să se ia în considerare cerințele și limitările stabilite de lege atunci când se efectuează verificări ale integrității și anchete.

Pentru mai multe detalii puteți consulta Ghidul aici.

Acest ghid a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și Fundației Soros Moldova. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție din Moldova – #JustițiePentruMoldova, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova. Conținutul ghidului aparține autorilor și nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al Uniunii Europene și Fundației Soros Moldova.