Termeni de referință Consultant (consultanți) pentru elaborarea Evaluării Naționale de Bază privind afacerile și drepturile omului în Republica Moldova

Profil: Oficiul Avocatul Poporului (OAP) este o instituție națională pentru protecția drepturilor omului care funcționează în baza Legii nr. 52/2014 privind Avocatul Poporului (Ombudsmanul). Potrivit legii menționate, Avocatul Poporului contribuie la protecția drepturilor și libertăților omului prin prevenirea încălcării acestora, monitorizarea și raportarea cu privire la respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului la nivel național, îmbunătățirea legislației referitoare la domeniul drepturilor și libertăților omului, cooperarea internațională în acest domeniu, promovarea drepturilor și libertăților omului și a mecanismelor de apărare a acestora, aplicarea procedurilor reglementate de prezenta lege.

Context general: În 2024, Oficiul Avocatului Poporului (OAP) și Institutul Danez pentru Drepturile Omului (DIHR) au semnat un Memorandum de înțelegere pentru dezvoltarea unui cadru de colaborare în domeniul implementării drepturilor omului în Republica Moldova. Printre domeniile de cooperare se numără o componentă privind afacerile și drepturile omului - în contextul căreia OAP își va consolida rolul de actor principal în Moldova în domeniul afacerilor și drepturilor omului.

În același context, această inițiativă este aliniată la prioritatea nr. 10 din Programul de dezvoltare strategică a OAP pentru anii 2023-2030. ^[1]  Pe baza acestei priorități, OAP își propune să se asigure că eforturile sociale și economice sunt ancorate în standardele și principiile drepturilor omului și să asigure respectarea drepturilor omului de către mediul de afaceri.

Necesitatea punerii în aplicare a acestor acțiuni este determinată de situația internațională și națională actuală privind afacerile și drepturile omului.

Întreprinderile au un rol-cheie în contribuția la dezvoltarea economică, reducerea sărăciei și inovarea tehnologică și pot avea un impact pozitiv asupra drepturilor omului. Cu toate acestea, întreprinderile care nu sunt conduse în mod responsabil pot avea un impact negativ profund și de lungă durată asupra drepturilor omului și asupra mediului. Acest lucru afectează în special persoanele cele mai vulnerabile din societate: grupurile marginalizate și persoanele care trăiesc în sărăcie nu au adesea puterea și vocea de a participa la procesele de luare a deciziilor care le afectează și nu au acces la despăgubiri atunci când drepturile lor au fost afectate. Întreprinderile ar trebui, în primul rând, să nu facă rău, identificând și abordând impactul negativ în care ar putea fi implicate de-a lungul lanțurilor lor valorice globale și să ofere victimelor acces la căi de atac eficiente.

Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului (UNGPs), aprobate de Consiliul Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (UNHRC) în iunie 2011, au reprezentat o etapă importantă în evoluția standardelor normative privind responsabilitatea și răspunderea actorilor economici. Cadrul cu trei piloni al UNGPs articulează îndatoririle și responsabilitățile respective ale statelor și ale întreprinderilor în ceea ce privește drepturile omului, reiterând datoria statului de a proteja, subliniind responsabilitatea întreprinderilor de a respecta și articulând rolurile atât ale statelor, cât și ale întreprinderilor în asigurarea accesului la căi de atac eficiente pentru prejudiciile aduse drepturilor omului de către întreprinderi. UNGPs au fost difuzate pe scară largă și adoptate drept cadru de autoritate pentru abordarea problemelor legate de întreprinderi și drepturile omului de către o gamă largă de actori, inclusiv întreprinderi, state, organizații interguvernamentale (OIG), instituții financiare internaționale, sindicate și organizații ale societății civile. În prezent, acestea sunt reflectate în toate celelalte cadre importante care abordează RBC (Responsible Business Conduct – Conduită responsabilă în afaceri), inclusiv Orientările OECD pentru întreprinderile multinaționale (actualizate în 2023), Principiile Pactului global al ONU, Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, precum și în politicile regionale, legislațiile la nivel național și politicile și standardele instituțiilor financiare, ale întreprinderilor sau ale inițiativelor multilaterale.

Mai recent, se constată o înăsprire a măsurilor de punere în aplicare a UNGPs prin intermediul legilor privind obligația de diligență privind drepturile omului (mHRDD). Legea franceză privind obligația de vigilență (care a intrat în vigoare în martie 2017) și Legea germană privind obligația de diligență privind lanțul de aprovizionare (care a intrat în vigoare în ianuarie 2023) au deschis calea discuțiilor la nivelul UE cu privire la o abordare comună a mHRDD. În 2024 a fost adoptată o directivă a UE privind obligația de diligență în materie de sustenabilitate corporativă (CSDDD), care va impune întreprinderilor mari care își desfășoară activitatea în UE să demonstreze diligență în domeniul drepturilor omului.

Aceste evoluții juridice comportă atât riscuri, cât și oportunități pentru Republica Moldova. Pe de o parte, lipsa creării unui mediu propice pentru RBC și a pregătirii întreprinderilor dintr-o țară pentru așteptările partenerilor de afaceri europeni de a efectua și demonstra diligența necesară în domeniul drepturilor omului poate avea un impact negativ asupra capacității acestora de a fi competitive. Pe de altă parte, aceasta înseamnă că va exista un interes sporit și o oportunitate de a lucra cu actori statali și întreprinderi la nivel național, chiar și în țările în care adoptarea UNGPs a fost lentă sau a lipsit în trecut.

În prezent, nu este posibil să se evalueze în ce măsură Republica Moldova a pus în aplicare UNGPs și nici să se evalueze domeniul de aplicare și eficiența legilor care reglementează conduita responsabilă a întreprinderilor.

Importanța unei astfel de evaluări privind afacerile și drepturile omului se conturează și mai puternic în contextul Planului de creștere pentru Republica Moldova aprobat de Parlamentul European. Planul de creștere pentru Republica Moldova se bazează pe trei piloni, care vizează sprijin pentru progresul socioeconomic, acces la piața unică europeană și sprijin financiar pentru realizarea proiectelor de investiții. Astfel, vor fi sprijinite construcțiile de drumuri, poduri și infrastructură feroviară nouă, vor fi construite două spitale noi la Cahul și Bălți și vor fi finalizate noi linii electrice. De asemenea, va fi îmbunătățit accesul la finanțare și sprijin pentru 25 000 de întreprinderi, iar Republica Moldova va fi integrată în zona UE de roaming, la tarife naționale.^[1]

Evident, dezvoltarea pe scară largă a domeniului de afaceri implică resurse umane nu mai puțin numeroase, ceea ce sporește riscurile de încălcare a drepturilor omului (în calitatea lor de angajați), în special în sectorul construcțiilor.

Impactul se reflectă și asupra mediului, iar dezvoltarea unor practici durabile de protecție a mediului va permite conservarea acestuia pentru generațiile viitoare și va asigura țării o economie prosperă, dar și una care respectă drepturile omului.

Cadrul național conține reglementări pentru sectorul de afaceri, iar evaluarea acestora din perspectiva punerii în aplicare a principiilor directoare ale ONU, va oferi o analiză aprofundată a ceea ce este bun și a ceea ce trebuie îmbunătățit.

Obiectiv:

Oficiul Avocatului Poporului (OAP) și Institutul Danez pentru Drepturile Omului (DIHR) își propun să efectueze o evaluare națională de bază (NBA) privind afacerile și drepturile omului în Moldova pentru:

1.            Analiza stadiului de implementare a Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și 

drepturile omului în Moldova

2.         Identificarea necesităților suplimentare de cercetare și colectare a datelor privind afacerile și drepturile omului

3.         Elaborarea recomandărilor pentru modificări juridice, politice și instituționale

4.         Sprijinirea raportării către organismele regionale și internaționale pentru drepturile omului cu privire la întreprinderi și drepturile omului

5.         Contribuirea la formularea și prioritizarea acțiunilor din orice plan național de acțiune viitor privind întreprinderile și drepturile omului

Activități specifice:

1.         Organizarea unei reuniuni de lansare pentru a prezenta planul de lucru aprobat de DIHR și OAP

2.         Realizarea NBA pe baza cercetării documentare

3.         Consultarea autorităților relevante și a principalelor părți interesate, după caz, pentru a se asigura că informațiile sunt colectate pentru a finaliza în mod eficient linia de bază

4.         Pe baza instrumentului de referință completat, redactați un raport analitic. Raportul va rezuma constatările și va fi concis și ușor de citit. Se așteaptă ca structura să fie:

a.         Rezumat

b.         Introducere

c.         Metodologie și proces

d.         Rezultate generale

e.         Rezultate pe indicatori tematici

f.          Concluzii și recomandări

5.         Organizarea și conducerea unei reuniuni periodice cu DIHR și OAP pentru a furniza informații actualizate privind progresele înregistrate;

6.         Furnizarea de proiecte ale acestor rapoarte către DIHR și OAP pentru feedback și încorporarea feedback-ului;

7.         Participarea la un atelier pentru a conveni asupra recomandărilor și a etapelor următoare;

8.         Participarea la evenimentul de lansare a raportului analitic.

Metodologie

Evaluarea națională de bază ar trebui să fie efectuată utilizând metodologia de evaluare națională de bază a DIHR. Evaluarea națională de bază ar trebui să utilizeze chestionarul pentru a aborda următoarele 10 domenii:

- Legi și reglementări privind afacerile și drepturile omului

- Politici și orientări privind afacerile și drepturile omului

- Legătura dintre stat și întreprinderi

- Zone afectate de conflicte

- Coerența politicilor

- Accesul la căi de atac

- Drepturile lucrătorilor

- Pământul

- Protecția mediului

- Protecția consumatorilor

Recomandările ar trebui să abordeze lacunele identificate și ar trebui să fie împărțite pe teme și, de asemenea, să fie formulate pentru:

- instituțiile publice relevante

- sectorul privat, inclusiv companiile tehnologice, întreprinderile și investitorii.

O abordare direcționată va permite găsirea unor soluții adaptate la rolurile și responsabilitățile specifice ale fiecărui grup.

Perioada de desfășurare a studiului: aprilie 2025 - octombrie 2025.

La elaborarea studiului, consultantul (consultanții) trebuie să ia în considerare următoarele elemente:

1.         Implicarea activă în îndeplinirea sarcinilor stabilite în termenii de referință.

2.         Cooperarea cu angajații OAP și DIHR în pregătirea studiului.

3.         Acuratețe în îndeplinirea sarcinilor.

4.         Respectarea termenelor de finalizare a activităților stabilite în termenii de referință și de prezentare a livrabilului final.

Sarcini specifice/Rezultate preconizate

Unul sau mai mulți consultanți (echipă) pot fi angajați pentru a îndeplini următoarele sarcini:

Cerințe pentru consultant(i):

• Studii în domeniul drepturilor omului, drept, științe politice, sociologie sau alte domenii relevante.
• Studiile postuniversitare reprezintă un avantaj. Cursurile specializate vor fi considerate un avantaj.
• Înțelegere demonstrabilă a drepturilor omului în Moldova.
• Înțelegere demonstrabilă a afacerilor și a drepturilor omului (inclusiv UNGPs).
• Experiență relevantă și expertiză în elaborarea de studii, rapoarte, politici publice și metodologii în domeniul drepturilor omului și digitalizării.
• Competențe avansate în limbile română și engleză.
• Competențe digitale necesare pentru îndeplinirea sarcinilor.

Competențe personale:

• Responsabilitate
• Abilități avansate de analiză și sinteză
• Lucru în echipă

Conținutul dosarului candidatului( în limbile română și engleză):

1.            CV

2.            Scrisoare de intenție

3.            Scurt concept al metodologiei de elaborare a NBA (1 pagină)

4.            Oferta financiară pe zi în MDL și EUR și indicarea sumei totale pentru toate sarcinile Suma va include toate taxele și impozitele în conformitate cu legislația națională

5.            Documente/legături care confirmă experiența profesională în furnizarea de servicii similare (pot fi menționate în CV)

Aranjamente instituționale

Un contract de servicii va fi semnat cu consultantul (consultanții) în conformitate cu condițiile descrise în Termenii de Referință.

În timpul prestării serviciilor, expertul va comunica direct cu persoanele responsabile care coordonează procesele descrise în Termenii de Referință.

Depunerea cererii

Cererea trebuie transmisă electronic la următoarea adresă: liudmila.zarisneac@ombudsman.md, atașând un set scanat de documente, cu indicarea în subiectul e-mailului „Evaluarea națională de bază privind afacerile și drepturile omului în Republica Moldova”, sau fizic la Secretariatul Oficiului Avocatului Poporului, la următoarea adresă: Chișinău, Calea Ieșilor 11/3.

Persoană de contact: Liudmila Zarișneac, consultant principal Direcția Politici Publice și Legislație, tel.: 060002681, e-mail: liudmila.zarisneac@ombudsman.md.

Termenul limită pentru depunerea dosarelor este 10 aprilie 2025, ora 17:00.