Ce este educația media și de ce este important să gândim critic într-o societate în care volumul de informații este imens? La aceste și alte întrebări au aflat răspuns peste 80 de studenți și studente de la Facultatea de Filologie și Istorie și Facultatea de Pedagogie și Psihopedagogie Specială de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău. Aceștia au participat la un atelier în domeniul alfabetizării informaționale și educației media, organizat pe 19 septembrie 2025 de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), în colaborare cu UPS „Ion Creangă”.
Ghidați de jurnalistele și expertele Ana Sîrbu și Valeria Batereanu, tinerii de la anul I de la cele două facultăți au abordat mai multe subiecte de actualitate, învățând cum să deosebească știrile veridice de cele false, create cu ajutorul inteligenței artificiale (IA), cum să identifice dezinformarea și manipularea din media și rețele sociale. Instruirea s-a încadrat în programul de studiu, având în vedere că studenții anului I beneficiază de un curs dedicat culturii comunicării și educației media.
„Universitatea noastră este singura instituție de învățământ superior din țară, care a inclus, deja al doilea an consecutiv, un curs de educație pentru media. Trăim timpuri în care nu doar studiile de calitate contează, ci și calitatea de cetățean bine informat, cu gândire critică, independentă, cu capacitatea de a discerne binele de rău și de a face o sinteză și analiză a materialelor care circulă intens în spațiul informațional”, a menționat, în deschiderea evenimentului, Ludmila Armașu-Canțîr, dr., conf. universitar, prorector pentru relații internaționale și cooperare la UPS „Ion Creangă”.
Victoria Tataru, coordonatoare de programe la CJI, a precizat că educația media este un domeniu de activitate foarte important pentru echipa CJI, pe care îl dezvoltă mai bine de un deceniu. „Era digitală ne oferă oportunități enorme, dar și multiple provocări. Depinde de noi dacă putem sau nu face diferența dintre realitate și fals, întrucât liniile de demarcație devin tot mai dificil de observat. Ce putem face? Unul dintre răspunsuri este: să gândim critic”, a spus Victoria Tataru.
Ana Sîrbu și Valeria Batereanu, jurnaliste cu experiență, lectore universitare, au captat atenția audienței cu subiecte care îi vizează direct.
„În prezent, practic, fiecare dintre noi are un cont de Facebook sau TikTok unde poate face postări. Totuși, în cea mai mare parte, informația care circulă pe rețele nicidecum nu este știre. Sunt opinii. În momentul în care nu ne interesează știrile, nu urmărim canale de presă, devenim mult mai sensibili și vulnerabili la falsuri. Respectiv, pentru a ne putea proteja împotriva dezinformării și manipulării trebuie să verificăm mai multe surse, inclusiv să consultăm canalele oficiale de comunicare. De asemenea, este important să căutăm și surse cu care nu rezonăm, dar care ne-ar orienta spre narativele ce ne-ar putea afecta integritatea informațională”, a explicat Valeria Batereanu, editoare-șefă la portalul Diez.
„Cum apare un fals și de ce acesta se răspândește foarte repede? Există instituții care se specializează în scrierea știrilor pentru a crește numărul de vizualizări. Aceste site-uri se numesc de tip clickbite, iar în materialele de acest tip, de obicei, se face referință la niște zvonuri, trunchieri de informații. Titlurile acestor materiale sunt scrise cu majusculă, fapt care ne provoacă sentimente de frică, furie, anxietate. Citind un astfel de titlu, suntem puși imediat pe alertă, vrem să aflăm detalii. Însă din materialele de tip clickbite nu vom afla multă informație, ele nu au rolul de a educa, de a informa într-un mod clasic. Intențiile din spatele clickbite-urilor sunt de a câștiga mai mult trafic și mai mulți bani”, a explicat Ana Sîrbu.
Deepfake-ul este un alt tip de informație falsă, la care au făcut referință formatoarele. Expertele au adus mai multe exemple de video, create cu ajutorul IA, demonstrând că acestea sunt destul de greu de identificat. „Cu IA este complicat să înțelegi ce este adevărat și ce nu. Deja în prezent, IA parcurge etape de dezvoltare inimaginabile, însă în următorii ani va fi și mai bine antrenată să producă fake-uri. Și ne va prinde în plasă, dacă nu vom ști să lucrăm suficient de bine cu sursele, să le trecem prin filtrul veridicității, să ne punem întrebări. Prea multă informație este echivalent cu prea puțin timp pentru prelucrare și risc de a deveni o pradă ușoară a dezinformării”, a menționat Ana Sîrbu.
Spre finalul celor aproximativ patru ore de instruire, formatoarele au propus participanților să analizeze mai multe narative din presa națională, dar și să participe la jocul Kahoot prin care să-și verifice cunoștințele în domeniul educației media.
Nina Crasevici, studentă, deținătoarea locului 2 la Kahoot:
Cred că Educația pentru media este o disciplină necesară tuturor – de la grădiniță, școală, instituții de învățământ superior. Ea ne învață să selectăm atent informațiile, să le verificăm, pentru a fi mai bine pregătiți să facem față fluxului de informații la care suntem supuși zilnic.
Ana Ali-Hibbi, studentă
Trăim o perioadă complicată, cu o avalanșă de informații, știri, video făcute cu IA, prin urmare este dificil să faci deosebire între adevăr și fals. Inclusiv, în viața de zi cu zi, sunt momente în care îmi este tot mai greu să-i explic copilului meu la ce trebuie să atragă atenția pentru a naviga în siguranță pe internet. În calitate de viitoare profesoară am nevoie de cunoștințe pentru a lucra nu doar cu copiii, dar și cu părinții acestora.
Victoria Tabuncic, studentă
Consider că informația oferită în cadrul atelierului ne va ajuta să-i informăm și pe alții despre cum să se informeze corect, să nu promoveze falsurile, să nu creadă tot ce aud în jur. Personal, îmi propun să citesc mai mult și să devin selectivă în căutarea surselor.
Liuba Petrenco, dr., conf. universitar, UPS „Ion Creangă”
Tinerii de astăzi citesc mai puțin ziare, practic deloc nu privesc TV, se informează preponderent doar de pe rețelele sociale. Or, știm că anume acestea furnizează cele mai multe falsuri și dezinformează populația. Din acest motiv, ne bucurăm pentru faptul că în cadrul instituției noastre a fost introdus cursul de educație media. La lecțiile pe care le avem încercăm să punem în discuție subiecte importante – cum și de unde ne informăm, vorbim despre competența media pe care trebuie să o aibă orice persoană din perspectiva viitorilor profesori, părinți - acea forță, pe care mizăm ca societatea noastră să fie sănătoasă prin consumul critic de informație.
Atelierul de educație media a fost organizat în cadrul proiectului „Reacționăm, expunem și acționăm împotriva dezinformării” (READ), implementat în comun de International Media Support (IMS) din Danemarca și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susținerea financiară a Uniunii Europene.
Organizații vizate:
