Au spus „Nu Torturii" şi au tăiat sârma ghimpată din jurul izolatoarelor şi a penitenciarilor. Simbolic, ce-i drept, fiind desenată pe hârtie. La invitaţia organizaţiei Amnesty International (AI), ministrul justiţiei, Alexandru Tănase a tăiat o bucată din colajul de hârtie ce reprezenta sârma ghimpată din jurul instituţiilor de detenţie.

Potrivit Amnesty International, această sârmă simbolizează detenţia, privaţiunea de libertate şi orice act de înjosire şi de încălcare a drepturilor omului. Totodată, au fost expuse mai multe fotografii în care filialele AI din mai multe ţări îşi manifestă solidaritatea faţă de acţiunile de combatere a torturii din R. Moldova.

„Prin această acţiune vrem să sensibilizăm opinia publică şi instituţiile guvernamentale cu privire la fenomenul torturii. Pentru că în ciuda aspiraţiilor R. Moldova de a deveni un stat european veritabil, aceasta se află încă în spatele lumii dezvoltate atunci când vine vorba de a proteja drepturile fundamentale ale omului", a precizat Cristina Pereteatcu, director executiv Amnesty International.

Tortura nu este un element care apare peste noapte, de fapt, tortura a fost o parte componentă a regimului stalinist. În gulagul sovietic, în Uniunea Sovietică, tortura era instrumentul principal pentru obţinerea probelor pe parcursul investigării infracţiunii. Mai mult ca atât, tortura era instrumentul regimului comunist pentru a lupta cu indizerabilii. Condiţiile de detenţie nu pot fi schimbate într-o singură zi. Pentru construcţia unui singur izolator de detenţie preventivă cu o capacitate de la 800 la 1000 de persoane, este necesară suma de 18-22 mln de euro. Guvernul nu are resursele necesare pentru moment", a precizat ministrul justiţiei, Alexandru Tănase.

Potrivit Juriştilor pentru Drepturile Omului, până în 2009, R. Moldova a fost condamnată de 47 de ori la CEDO pe cazuri de tortură şi rele tratamente, fiind penalizată cu 450 de mii de euro.

Sursa: Politik