Curtea de Apel a arătat cartonașul roșu lui Valeriu Pasat referitor la organizarea referendumului pentru predarea religiei în școli. Acel din urmă însă în pofida acestei decizii declară că nu va părăsi jocul. Mai puțin mă interesează planurile grandioase ale fostului șef SIS și a celor care stau în spatele acestui proiect politic. Mai mult mă preocupă imaginea bisericii, care din punctul meu de vedere se știrbește în urma la toată învălmășeala aceasta. E absolut clar că Pasat dorește să se facă cunoscut înainte de alegerile din noiembrie și de aia utilizează biserica pentru a-și ridica raitingul. Însă care este interesul bisericii de a intra pe acest teren de joc? Panourile care mai nou au apărut prin toate colțurile Chișinăului trezesc o oarecare revoltă în interiorul meu. Prima impresie care apare e: Biserică = Politică și recunosc că e o egalare absolut absurdă. Ceea ce mai este sfânt pentru mulți oameni din RM se transformă într-un mecanism de împlinire a propriilor ambiții. Eu totuși sper că oamenii de credință nu se vor lăsa pradă acestor speculații, doar 10 la religie nu adaugă spiritualitate și nu te face mai aproape de Dumnezeu. Pasat facă ce o vrea însă ÎPS Vladimir ar trebui să se retragă de pe teren și să fie acceptată o variantă de compromis: - religie în școli doar opțional și fără note - dascăli voluntari - biserica își asumă cheltuielile - statul nu se implică în nici un fel Ca rezultat cei care își doresc se vor apropia de credință. Asta e cel mai important, sau nu?