ȘTIRI SOCIALE

Peste 200 de reprezentanți ai societății civile, autorităților publice, organizațiilor internaționale, comunităților locale, mass-media și mediului de experți din Republica Moldova și din regiune au participat, pe 6-7 octombrie, la cea de-a treia ediție a Conferinței de Implicare Civică, organizată la Palatul Republicii.

Timp de două zile, participanții au discutat despre starea democrației în Moldova și în regiune, noua lege privind participarea publică, implicarea cetățenilor în procesul de integrare europeană, democrația deliberativă, participarea copiilor și tinerilor, accesul comunităților la infrastructură publică, digitalizarea democrației, datele deschise și reziliența la dezinformare.

Conferința a pornit de la contextul în care Republica Moldova se află într-o perioadă de reforme accelerate și integrare europeană, în timp ce continuă să fie afectată de interferențe externe, dezinformare, riscuri de securitate și presiuni asupra proceselor democratice. Una dintre concluziile celor două zile a fost că ritmul reformelor trebuie însoțit de procese prin care oamenii pot înțelege schimbările, pot participa și pot vedea ce se întâmplă cu opiniile și recomandările lor.

„Participarea nu poate fi o bifă într-o procedură. Trebuie să devină o parte firească a modului în care luăm decizii publice”.

— Andrei Lutenco, director executiv CPR Moldova

În deschiderea Conferinței, Martina Spernbauer, lideră de echipă pentru buna guvernanță în cadrul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, a subliniat sprijinul UE pentru inițiativele care promovează transparența, responsabilitatea autorităților și implicarea civică, menționând că schimbările importante pornesc deseori de la nivel local, iar participarea tinerilor este esențială.

Alexandru Iacub, Secretar general adjunct al Guvernului, a vorbit despre agenda accelerată de integrare europeană și despre necesitatea transparenței în elaborarea politicilor publice. El a menționat că, doar la nivelul Guvernului, circa 450 de acte sunt în lucru și a anunțat pregătirea unei noi platforme digitale care va oferi sectorului civic oportunități suplimentare de implicare.

La rândul său, Rafał Chibowski, director de țară People in Need Moldova, a sintetizat una dintre marile provocări ale perioadei: „În Moldova, reformele avansează într-un ritm accelerat, dar democrația nu poate avansa dacă oamenii sunt lăsați în urmă.”

Democrație, participare și integrare europeană

Discuțiile despre starea democrației în Moldova și în regiune au pus în prim-plan presiunile externe, polarizarea, scăderea încrederii publice și tensiunea dintre securitate și protejarea drepturilor și libertăților. Participanții au atras atenția asupra decalajului dintre legislație și aplicarea ei și asupra rolului pe care presa și societatea civilă îl au în menținerea spațiului civic și a controlului public asupra deciziilor.

Un accent important a fost pus pe noua lege privind participarea publică și pe implicarea cetățenilor în procesul de integrare europeană. Concluzia comună a fost că succesul noilor mecanisme va depinde de consultări începute mai devreme, identificarea grupurilor afectate, accesibilitatea informației și obligația autorităților de a explica ce se întâmplă cu recomandările primite. În procesul de aderare la UE, organizațiile societății civile și comunitățile locale trebuie implicate din timp, iar reformele trebuie explicate mai aproape de oameni și de efectele pe care le vor avea în viața lor.

Noi forme de participare: de la implicarea copiilor la adunări cetățenești

Atelierul despre educația civică și participarea copiilor a evidențiat că implicarea poate începe mult înainte de vârsta votului. Copiii și tinerii pot contribui la deciziile comunității atunci când au informații adaptate, spații sigure și feedback privind propunerile lor.

Panelul despre democrația deliberativă a analizat experiența Adunărilor Cetățenești din Moldova și bune practici internaționale. Experții au subliniat că astfel de mecanisme pot completa consultările publice și instituțiile reprezentative, mai ales în cazul subiectelor complexe sau controversate, cu condiția ca autoritățile să își asume urmărirea recomandărilor. Experiența Adunării Cetățenești privind reforma APL a arătat inclusiv necesitatea unei reprezentări mai bune a localităților mici și a extinderii serviciilor oferite prin CUPS.

În atelierul despre spații și infrastructură pentru inițiative și comunități, participanții au discutat despre valorificarea clădirilor publice neutilizate și despre posibilitatea dezvoltării unui parteneriat public-civic, prin care infrastructura publică să poată susține activități comunitare și inițiative de interes public.

Digitalizarea, accesul și noile reguli europene

Ziua a doua a adus în discuție democrația digitală și relația dintre cetățeni și instituții. Participanții au analizat modul în care platformele guvernamentale oferă acces la servicii publice, petiții și informații și au subliniat necesitatea consolidării capacităților autorităților locale și a Centrelor unificate de prestare a serviciilor publice, astfel încât digitalizarea să fie accesibilă și celor care au nevoie de sprijin.

Noile politici europene: AI Act, Digital Services Act și Democracy Shield, au fost discutate din perspectiva impactului pe care îl vor avea asupra Republicii Moldova ca țară candidată, inclusiv asupra drepturilor digitale, serviciilor publice și digitalizării justiției.

Date deschise, dezinformare și reziliență

Atelierul despre date deschise a arătat cum informațiile publice pot fi analizate și vizualizate pentru a monitoriza probleme din societate și sectorul public.

Conferința s-a încheiat cu dezbaterea „Dincolo de demontarea falsurilor: cum construim reziliența la dezinformare?”. Una dintre concluziile centrale a fost că răspunsul la dezinformare nu poate însemna doar demontarea falsurilor. Este nevoie de jurnalism de investigație, acces la informație, comunicare publică proactivă, educație mediatică, gândire critică și comunități în care oamenii se întâlnesc, discută și construiesc relații.

În concluzie, participanții au revenit la aceeași idee: instituțiile trebuie să rămână aproape de oameni, iar participarea trebuie să fie accesibilă, predictibilă și urmată de răspunsuri din partea autorităților.

„Cele două zile ne-au arătat că democrația se întărește atunci când oamenii au unde să participe, au acces la informație, pot cere dovezi și pot vedea că implicarea lor produce un răspuns. Reformele, integrarea europeană, digitalizarea sau lupta cu dezinformarea au în comun aceeași nevoie: instituții care comunică și ascultă, comunități care au spațiu să se organizeze și cetățeni care simt că pot influența deciziile. Participarea nu poate fi o bifă într-o procedură; trebuie să devină o parte firească a modului în care luăm decizii publice”, a declarat Andrei Lutenco, director executiv CPR Moldova.

Vă invităm să vedeți înregistrările video pe canalul de Youtube.

Conferința de Implicare Civică 2026 a fost organizată în cadrul proiectului INSPIRĂ Moldova, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de European Partnership for Democracy, ALDA Moldova, Centrul Contact, Centrul de Politici și Reforme, Democracy Reporting International și People in Need Moldova.