Ce falsuri împiedică moldovenii să-și dorească aderarea la UE? Demontăm miturile cu dovezi concrete

Miturile despre aderarea Moldovei la Uniunea Europeană au existat dintotdeauna, fiind răspândite în principal de cei care urmăresc să descurajeze reformele pro-europene și să creeze o atmosferă de frică și incertitudine în jurul procesului de integrare.

În iunie 2023, Republica Moldova a primit statutul de țară candidată la UE, iar, odată cu această invitație, miturile despre Europa au luat o amploare și mai mare, fiind distribuite intens mai ales pe rețelele sociale.

Echipa Centrului Regional de Dezvoltare Comunitară a întrebat oamenii de rând care sunt principalele lor frici privind integrarea Moldovei în UE și demontează cele mai comune neadevăruri pe care le-a auzit.

Neadevărul nr. 1: Integrarea în UE înseamnă pierderea identității naționale

Cum stau lucrurile în realitate: UE este un conglomerat de state cu tradiții, culturi și limbi extrem de diferite. Integrarea în Uniunea Europeană nu înseamnă omogenizarea acestor culturi, ci dimpotrivă, UE promovează diversitatea culturală și protejează obiceiurile, limbile și tradițiile locale. Europa încurajează schimbul de bogăție culturală și respectul reciproc între statele membre, iar prin aderarea la UE, Moldova va putea să-și valorifice și promoveze patrimoniul cultural și istoric la nivel european.

Exemplu: În România, după aderarea la UE, tradițiile și cultura locală au continuat să fie celebrate, iar patrimoniul său cultural a beneficiat de fonduri europene pentru conservare și promovare.

Neadevărul nr. 2: UE va dicta Moldovei ce să facă și ce legi să adopte

Cum stau lucrurile în realitate: Procesul de integrare în UE este unul care se negociază, iar statele membre își păstrează autonomia în multe domenii cheie, precum educația, sănătatea și politica externă. Într-adevăr UE stabilește anumite standarde și principii pe care toate statele membre trebuie să le respecte pentru a asigura o piață comună funcțională și un cadru legislativ de bază pentru drepturile omului și mediul de afaceri. Cu toate acestea, statele membre au flexibilitatea de a implementa aceste norme conform particularităților naționale.

Exemplu: Statele membre, precum Polonia și Ungaria, au aplicat standardele UE în conformitate cu nevoile și prioritățile lor naționale, păstrându-și specificitatea legislativă.

Neadevărul nr. 3: Integrarea în UE va duce la o creștere a impozitelor și la scăderea nivelului de trai

Cum stau lucrurile în realitate: Aderarea la UE aduce numeroase beneficii economice, inclusiv acces la piețe extinse și fonduri de dezvoltare. În loc să ducă la o scădere a nivelului de trai, integrarea europeană stimulează creșterea economică prin investiții străine și sprijin financiar pentru dezvoltarea infrastructurii, educației și sănătății.

Cu ajutorul UE, până acum au fost sprijinite circa 50.000 de întreprinderi mici și mijlocii și au fost create 33.000 de locuri de muncă noi în țară. UE oferă, de asemenea, fonduri pentru dezvoltarea regiunilor defavorizate și pentru reducerea diferențelor dintre regiunile țării. 

Exemplu: În România, după aderare, s-au realizat proiecte majore de infrastructură, s-au creat noi locuri de muncă și s-au îmbunătățit standardele de viață în multe regiuni defavorizate. La fel, Moldova va beneficia de sprijin financiar.  Doar în perioada 2021-2024, suportul oferit Moldovei de UE, pentru modernizarea țării și dezvoltarea economiei, se estimează că va atinge cifra de 260 de milioane de euro. 

Neadevărurile despre integrarea Moldovei în UE trebuie combătute. Ele nu fac decât să adâncească incertitudinea și să alimenteze fricile nefondate ale oamenilor de rând. Este important ca cetățenii să se informeze corect, din surse sigure și să privească integrarea în Uniunea Europeană ca pe o oportunitate pentru modernizarea țării. 

Distribuie acest articol și ajută-i pe cei dragi să înțeleagă adevărul despre viitorul european al Moldovei.

Materialul face parte din campania de informare realizată de A.O. C.R.D.C.  în cadrul proiectului  „Moldova Assist: îmbunătățirea accesului la servicii publice de calitate și a coeziunii sociale”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de People in Need Moldova.