Studiu barometric privind sărăcia și precaritatea economică în Europa, inclusiv Moldova - 2024

Pentru al treilea an consecutiv, Secours populaire français a lansat campania "Pauvreté-Précarité" și a publicat rezultatele sondajului anual Ipsos privind sărăcia și precaritatea în Franța și Europa (inclusiv Moldova). Barometrul European al Sărăciei și Precarității a fost realizat în 10 țări europene: Franța, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Regatul Unit, Moldova, Portugalia, România și Serbia. Studiul a fost realizat online între 13 iunie și 3 iulie 2024, pe un eșantion de 10.000 de persoane, reprezentative pentru populația națională cu vârsta de 18 ani și peste, în fiecare dintre cele 10 țări studiate.

Precaritatea rămâne o realitate îngrijorătoare în întreaga Europă

• Aproape o treime dintre europeni (29%) se consideră în prezent într-o situație precară, o situație îngrijorătoare în întreaga regiune și, în special, în Grecia și Moldova, unde aproape jumătate din populație declară că se află într-o situație precară (46% și, respectiv, 45%). Majoritatea europenilor (56%) afirmă că reușesc să se descurce, dar trebuie să fie atenți la cheltuieli. Doar 15% spun că se află într-o situație financiară bună.

• Aproape trei sferturi (72%) dintre cei care se consideră într-o situație precară afirmă că veniturile insuficiente sunt motivul principal al situației lor. Urmează cheltuielile neașteptate sau mari (31%) și, pe locul patru, datoriile excesive (17%). Deși problemele financiare sunt clar în fruntea listei de motive pentru precaritate, alți factori explicativi, cum ar fi problemele de sănătate fizică (19%) sau pierderea locului de muncă (13%) joacă, de asemenea, un rol important.

• Riscul de a cădea în precaritate rămâne o preocupare împărtășită de mulți europeni: mai mult de 2 din 5 europeni (43%) cred că există un risc ridicat de a ajunge în precaritate în următoarele luni. Cu toate acestea, această proporție este în scădere față de anul trecut (-5 puncte procentuale), într-un context de scădere a inflației.

O existență precară și o percepție pesimistă a condițiilor viitoare de viață

• Un procent semnificativ de europeni consideră că accesul la anumite lucruri este mai dificil pentru ei decât pentru generația părinților lor. Acest lucru este valabil mai ales în cazul locurilor de muncă stabile (53%) și locuințelor decente (46%), dar și în ceea ce privește asistența medicală (42%) și vacanțele (41%).

• Europenii sunt chiar mai pesimiști în privința generațiilor viitoare. Ei cred că situația se va înrăutăți pentru generațiile viitoare, care vor avea mai multe dificultăți în obținerea unui loc de muncă stabil (60%), a unei locuințe decente (59%), a accesului la îngrijiri medicale (52%) și la condiții bune de muncă (50%).

• Acest pesimism vine într-un moment în care europenii asistă la precaritatea vieții lor de zi cu zi. De fapt, un număr semnificativ de respondenți au afirmat că există multe persoane aflate în situații precare în cartierul lor (40%), la locul de muncă (31%) și printre familia sau prietenii lor (28%). Acest sentiment este deosebit de puternic în țările din Europa de Sud și de Est.

Munca nu înseamnă neapărat o situație financiară stabilă

• În prezent, a avea un loc de muncă nu înseamnă neapărat a avea o situație financiară stabilă. De fapt, mai mult de o treime dintre europenii care muncesc (35%) spun că venitul lor din muncă nu este suficient pentru a acoperi toate cheltuielile.

• Situația este și mai îngrijorătoare în Moldova, unde mai mult de jumătate dintre persoanele care lucrează nu reușesc să își acopere toate cheltuielile doar din salariu (58%). În Portugalia, Grecia și Serbia, aproape jumătate dintre lucrători se află într-o situație similară.

Majoritatea europenilor au fost nevoiți să facă sacrificii din cauza situației financiare dificile

• Mai mult de jumătate dintre europeni (52%) au experimentat recent cel puțin o situație de lipsuri din cauza situației lor financiare. Activitățile de recreere sunt primele care sunt sacrificate: mai mult de 2 părinți din 3 nu au putut să participe la ieșiri în familie sau la activități de recreere (68%) și o proporție similară de europeni nu și-au putut permite să iasă (62%).

• Mai mult de unul din doi europeni (58%) a fost nevoit să reducă călătoriile, iar 51% nu au putut să își cumpere haine noi atunci când cele vechi s-au uzat. O proporție similară (46%) nu poate întotdeauna să se îngrijească de aspectul lor fizic.

• Mai îngrijorător este faptul că unii europeni au fost nevoiți să renunțe la lucruri esențiale, cum ar fi tratamentul medical atunci când au o problemă de sănătate (34% au experimentat acest lucru) sau să sară peste o masă când le era foame (27%).

• Grecia și Moldova rămân țările în care oamenii sunt cei mai predispuși să se priveze din cauza lipsei de resurse financiare: 67% dintre moldoveni și 63% dintre greci au experimentat cel puțin o situație de lipsuri în ultimele 6 luni.

O situație financiară complicată care este o sursă de anxietate pentru mulți europeni

• Aproape unul din cinci europeni (19%) spun că se află în prezent într-o situație financiară complicată. Această proporție este și mai mare în Grecia, Moldova și Serbia (34%, 29% și 21%, respectiv).

• Mulți europeni care au dificultăți în a face față cheltuielilor au, de asemenea, sentimente negative față de situația lor. Aproximativ 7 din 10 se simt anxioși sau speriați, triști sau deprimați și rușinați (72%, 69% și 62%, respectiv).

• Această anxietate se reflectă și în preocuparea europenilor față de situația lor financiară și capacitatea lor de a face față unor elemente neașteptate. Mai mult de jumătate dintre europeni spun că sunt îngrijorați cu privire la capacitatea lor de a face față inflației alimentare (60%), cheltuielilor neașteptate (58%) sau creșterii prețurilor la combustibil (58%). Mai mult de 4 din 10 sunt, de asemenea, preocupați de capacitatea lor de a-și plăti facturile la sfârșitul lunii.

Dar există o dorință puternică de solidaritate în rândul europenilor

• În ciuda acestui context dificil, europenii sunt dispuși să manifeste solidaritate. Marea majoritate a europenilor spun că sunt pregătiți să își ajute rudele din punct de vedere financiar (75%, inclusiv 30% care deja fac acest lucru), dar sunt, de asemenea, pregătiți să doneze obiecte (69%) sau bani (58%) unei organizații caritabile.