De când sunt în Suceava am participat la mai toate întâlnirile internauţilor, atât bloggerilor, cât şi twitteriştilor (din păcate n-am ajuns la nici un offline organizat în Chişinău, dar mai e vreme ). M-am convins pentru a N-a oară că pentru a crea o comunitate online sunt invetiabile şi asemenea întâlniri, în offline. Online comunitatea era deja creată sub acoperişul Ctrl+A Suceava. Iar întâlnirea de sâmbătă n-a făcut decât s-o consolideze, chiar dacă n-a fost decât a 10-a parte din cei care şi-au înscris blogurile pe site.  

Din cei 14 bloggeri, 4 erau studenţi din Moldova (păcat că Mircea n-a reuşit să ajungă, avea să fim 5 ). Ceea ce-am înţeles eu e că internetul în Moldova înseamnă mult mai mult decât în România. Poate că noi, cei din Moldova, l-am descoperit mai târziu sau poate că după revoluţia twitter din aprilie internetul a început să fie luat mai în serios. La noi totul e mai simplu. Se găseşte o problemă comună. Se face un grup pe facebook. Se adună câţiva mii de susţinători. Scriu twitteriştii. Scriu bloggerii. După asta scrie un ziar. Apoi al doilea ziar. Ajung să scrie toate ziarele. Problema ajunge în parlament. Dacă nu se rezolvă, măcar se mediatizează la maxim. În România e altfel. Ziarele de aici sunt mult mai pretenţioase, presa e mult mai dură, fiecare rând în ziar e contabilizat până la fiecare bănuţ. Nu se pierd ei în detalii cu campaniile de pe internet sau cu iniţiativele facebookerilor. Dacă nu vii cu ceva extrem de inedit sau senzaţional, rămâi în umbră, chiar dacă problema ar fi una sensibilă. Cât n-au venit şi la noi mogulii trebuie să ne bucurăm că presa ne mai bagă în seamă.

Am rămas mulţumită de această întâlnire, cea mai productivă probabil la care am participat până acum din Suceava. Aştept următoare

În poză: Adrian, Bogdan, Sergiu şi eu Mersi lui Proro şi Artistul pentru organizare.