Declaraţia universală a drepturilor animalelor, proclamată în mod solemn la Paris, în 15 octombrie 1978, la sediul UNESCO.

Preambul:
- Considerând ca Viaţa este unică, toate fiinţele având origine comună, diferenţiindu-se în decursul evoluţiei speciilor,
- Considerând ca orice fiinţă vie are drepturi naturale, orice animal dotat cu sistem nervos are drepturile sale specifice,
- Considerând că dispreţuirea sau simplă nerecunoaştere a acestor drepturi naturale provoacă grave prejudicii Naturii şi conduc omul la crime împotriva animalelor,
- Considerând că o coexistenţă a speciilor în lume implică recunoaşterea de către specia umană a dreptului la existenţă a celorlalte specii,
- Considerând ca respectul omului faţă de animale este inseparabil de respectul reciproc al oamenilor,

Se proclamă următoarele:

Articolul 1
Toate animalele au în mod egal dreptul la existenţă în cadrul echilibrului ecologic.
Aceasta egalitate nu exclude diversitatea speciilor şi a indivizilor.

Articolul 2
Orice formă de viaţă animală are dreptul la respect.

Articolul 3
1. Nici un animal nu trebuie supus unor tratamente brutale sau unor acte de cruzime.
2. Dacă este necesară sacrificarea unui animal ea trebuie să fie instantanee şi nedureroasă.
3. Animalul mort trebuie tratat cu decenţă.

Articolul 4
1. Animalul sălbatic are dreptul de a trăi şi de a se reproduce liber în mediul său natural.
2. Privarea prelungită de libertate, vânătoarea şi pescuitul sportiv, precum şi orice folosire a animalului sălbatic în alte scopuri decât cele vitale sunt contrare acestui drept fundamental.

Articolul 5
1. Orice animal dependent de om are dreptul la îngrijire.
2. În nici un caz el nu trebuie abandonat sau sacrificat în mod nejustificat.
3. Toate formele de creştere şi utilizare a animalului trebuie sa respecte fiziologia şi comportamentul proprii speciei respective.
4. Expoziţiile, spectacolele, filmele care folosesc animale trebuie să le respecte demnitatea şi să nu comporte violenţă.

Articolul 6
1. Experimentele pe animale care implică suferinţa fizică sau psihică violează drepturile animalelor.
2. Metodele alternative trebuie dezvoltate şi implementate sistematic.

Articolul 7
Sacrificarea oricărui animal, care nu este absolut necesară, precum şi orice decizie care duce la un asemenea act constituie o CRIMĂ.

Articolul 8
1. Orice act care pune în pericol supravieţuirea unei specii sălbatice precum şi orice decizie care duce la un asemenea act constituie o crimă împotriva speciei.
2. Masacrarea animalelor sălbatice, poluarea şi distrugerea biotipurilor sunt considerate crime.

Articolul 9
1. Statutul legal specific al animalelor, precum şi drepturile lor trebuie să fie recunoscute prin lege.
2. Protecţia şi salvarea animalelor trebuie reprezentate la nivelul organizaţiilor guvernamentale.

Articolul 10
Educaţia şi instruirea publică încă din copilărie trebuie să conducă omul la observarea, înţelegerea şi respectarea animalelor.

Foto de Viorel Ursu.